Fructele moldovenești ar putea inunda piața din UE! Care sunt cele mai căutate

Producătorii de fructe din Republica Moldova nu-și valorifică pe deplin potențialul de export pe piața din UE. Aceștia susțin că procedurile sunt mai complicate față de livrările pe piața din CSI. Însă, potrivit lor, UE este o piață mult mai stabilă față de cea din CSI.

German Economic Team a elaborat un clasament al fructelor cu potențial de export în UE.

Astfel, pe locul 1-3 sunt struguri proaspeți, cireșele și caise. Respectivele fructe ar ocupa doar o mică parte din importurile UE (≤4%) și comerțul intra-UE (≤4%), arată German Economic Team.

Locul 4-5: prune uscate și prune proaspete. Aici, reorientarea completă a tuturor exporturilor moldovenești către UE ar însemna o pondere considerabilă în importurile UE (12% și 18% respectiv) și comerțul intra-UE (32% și 30% respectiv) și face Moldova un concurent important pentru producătorii din UE.

Fructele MDA au un potențial considerabil de extindere a exporturilor în UE, dar mai departe diversificarea pieţelor de export este necesară pentru unele produse.

În anul 2021, în top teri, producătorii de fructe din Republica Moldova au exportat în UE – 1 438 de tone de struguri, prune și prune proaspete – 252 de tone, zmeura proaspătă, mure – 213 de tone.

Anterior, estimările International Trade Centre arătau că merele moldovenești sunt cele mai nevalorificate fructe pentru export în UE, cu un potențial nerealizat de $42,1 milioane.

Germania este țara cu cea mai mare potențială cerere de fructe moldovenești, unde ar putea fi exportate produse în valoare de $35 milioane.

Dintre toate fructele crescute în Republica Moldova, în UE se mai caută în special:

– struguri de $27,1 milioane;

– prune proaspete de $11,2 milioane;

– prune uscate de $6,9 milioane

UE și Republica Moldova au semnat un acord de asociere în iunie 2014, iar acordul a intrat pe deplin în vigoare din iulie 2016. Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) face parte integrantă din acord. Aceasta reduce tarifele cu care se confruntă întreprinderile europene atunci când exportă în Moldova și eficientizează procedurile vamale. În plus, acordul facilitează și mai mult comerțul prin apropierea progresivă a legislației, normelor și procedurilor Republicii Moldova, inclusiv a standardelor, de cele ale UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fructe #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.