Fructele moldovenești ar putea inunda piața din UE! Care sunt cele mai căutate

Producătorii de fructe din Republica Moldova nu-și valorifică pe deplin potențialul de export pe piața din UE. Aceștia susțin că procedurile sunt mai complicate față de livrările pe piața din CSI. Însă, potrivit lor, UE este o piață mult mai stabilă față de cea din CSI.

German Economic Team a elaborat un clasament al fructelor cu potențial de export în UE.

Astfel, pe locul 1-3 sunt struguri proaspeți, cireșele și caise. Respectivele fructe ar ocupa doar o mică parte din importurile UE (≤4%) și comerțul intra-UE (≤4%), arată German Economic Team.

Locul 4-5: prune uscate și prune proaspete. Aici, reorientarea completă a tuturor exporturilor moldovenești către UE ar însemna o pondere considerabilă în importurile UE (12% și 18% respectiv) și comerțul intra-UE (32% și 30% respectiv) și face Moldova un concurent important pentru producătorii din UE.

Fructele MDA au un potențial considerabil de extindere a exporturilor în UE, dar mai departe diversificarea pieţelor de export este necesară pentru unele produse.

În anul 2021, în top teri, producătorii de fructe din Republica Moldova au exportat în UE – 1 438 de tone de struguri, prune și prune proaspete – 252 de tone, zmeura proaspătă, mure – 213 de tone.

Anterior, estimările International Trade Centre arătau că merele moldovenești sunt cele mai nevalorificate fructe pentru export în UE, cu un potențial nerealizat de $42,1 milioane.

Germania este țara cu cea mai mare potențială cerere de fructe moldovenești, unde ar putea fi exportate produse în valoare de $35 milioane.

Dintre toate fructele crescute în Republica Moldova, în UE se mai caută în special:

– struguri de $27,1 milioane;

– prune proaspete de $11,2 milioane;

– prune uscate de $6,9 milioane

UE și Republica Moldova au semnat un acord de asociere în iunie 2014, iar acordul a intrat pe deplin în vigoare din iulie 2016. Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) face parte integrantă din acord. Aceasta reduce tarifele cu care se confruntă întreprinderile europene atunci când exportă în Moldova și eficientizează procedurile vamale. În plus, acordul facilitează și mai mult comerțul prin apropierea progresivă a legislației, normelor și procedurilor Republicii Moldova, inclusiv a standardelor, de cele ale UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fructe #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.