Fructele moldovenești ar putea inunda piața din UE! Care sunt cele mai căutate

Producătorii de fructe din Republica Moldova nu-și valorifică pe deplin potențialul de export pe piața din UE. Aceștia susțin că procedurile sunt mai complicate față de livrările pe piața din CSI. Însă, potrivit lor, UE este o piață mult mai stabilă față de cea din CSI.

German Economic Team a elaborat un clasament al fructelor cu potențial de export în UE.

Astfel, pe locul 1-3 sunt struguri proaspeți, cireșele și caise. Respectivele fructe ar ocupa doar o mică parte din importurile UE (≤4%) și comerțul intra-UE (≤4%), arată German Economic Team.

Locul 4-5: prune uscate și prune proaspete. Aici, reorientarea completă a tuturor exporturilor moldovenești către UE ar însemna o pondere considerabilă în importurile UE (12% și 18% respectiv) și comerțul intra-UE (32% și 30% respectiv) și face Moldova un concurent important pentru producătorii din UE.

Fructele MDA au un potențial considerabil de extindere a exporturilor în UE, dar mai departe diversificarea pieţelor de export este necesară pentru unele produse.

În anul 2021, în top teri, producătorii de fructe din Republica Moldova au exportat în UE – 1 438 de tone de struguri, prune și prune proaspete – 252 de tone, zmeura proaspătă, mure – 213 de tone.

Anterior, estimările International Trade Centre arătau că merele moldovenești sunt cele mai nevalorificate fructe pentru export în UE, cu un potențial nerealizat de $42,1 milioane.

Germania este țara cu cea mai mare potențială cerere de fructe moldovenești, unde ar putea fi exportate produse în valoare de $35 milioane.

Dintre toate fructele crescute în Republica Moldova, în UE se mai caută în special:

– struguri de $27,1 milioane;

– prune proaspete de $11,2 milioane;

– prune uscate de $6,9 milioane

UE și Republica Moldova au semnat un acord de asociere în iunie 2014, iar acordul a intrat pe deplin în vigoare din iulie 2016. Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) face parte integrantă din acord. Aceasta reduce tarifele cu care se confruntă întreprinderile europene atunci când exportă în Moldova și eficientizează procedurile vamale. În plus, acordul facilitează și mai mult comerțul prin apropierea progresivă a legislației, normelor și procedurilor Republicii Moldova, inclusiv a standardelor, de cele ale UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fructe #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.