Fructele moldovenești ar putea inunda piața din UE! Care sunt cele mai căutate

Producătorii de fructe din Republica Moldova nu-și valorifică pe deplin potențialul de export pe piața din UE. Aceștia susțin că procedurile sunt mai complicate față de livrările pe piața din CSI. Însă, potrivit lor, UE este o piață mult mai stabilă față de cea din CSI.

German Economic Team a elaborat un clasament al fructelor cu potențial de export în UE.

Astfel, pe locul 1-3 sunt struguri proaspeți, cireșele și caise. Respectivele fructe ar ocupa doar o mică parte din importurile UE (≤4%) și comerțul intra-UE (≤4%), arată German Economic Team.

Locul 4-5: prune uscate și prune proaspete. Aici, reorientarea completă a tuturor exporturilor moldovenești către UE ar însemna o pondere considerabilă în importurile UE (12% și 18% respectiv) și comerțul intra-UE (32% și 30% respectiv) și face Moldova un concurent important pentru producătorii din UE.

Fructele MDA au un potențial considerabil de extindere a exporturilor în UE, dar mai departe diversificarea pieţelor de export este necesară pentru unele produse.

În anul 2021, în top teri, producătorii de fructe din Republica Moldova au exportat în UE – 1 438 de tone de struguri, prune și prune proaspete – 252 de tone, zmeura proaspătă, mure – 213 de tone.

Anterior, estimările International Trade Centre arătau că merele moldovenești sunt cele mai nevalorificate fructe pentru export în UE, cu un potențial nerealizat de $42,1 milioane.

Germania este țara cu cea mai mare potențială cerere de fructe moldovenești, unde ar putea fi exportate produse în valoare de $35 milioane.

Dintre toate fructele crescute în Republica Moldova, în UE se mai caută în special:

– struguri de $27,1 milioane;

– prune proaspete de $11,2 milioane;

– prune uscate de $6,9 milioane

UE și Republica Moldova au semnat un acord de asociere în iunie 2014, iar acordul a intrat pe deplin în vigoare din iulie 2016. Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) face parte integrantă din acord. Aceasta reduce tarifele cu care se confruntă întreprinderile europene atunci când exportă în Moldova și eficientizează procedurile vamale. În plus, acordul facilitează și mai mult comerțul prin apropierea progresivă a legislației, normelor și procedurilor Republicii Moldova, inclusiv a standardelor, de cele ale UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fructe #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.