Frustrări existențiale pentru PSRM. Alaiba: Tradiția clientelismului politic „moare” anul acesta

Frecventele campanii electorale în Republica Moldova au determinat politicienii să utilizeze banii publici pentru a cumpăra indirect votul cetățenilor. Cum? Bunăoară direcționând bani spre primari loiali sau spre localități care ar putea aduce voturi partidului aflat la guvernare. În cadrul ședinței de astăzi a Comisiei economie buget și finanțe unde s-a discutat politica bugetar – fiscală, președintele comisiei Dumitru Alaiba a spus că anul acesta se va pune capăt clientelismului politic.

Tradiția distribuirii banilor publici pe criterii politice moare anul acesta. Deputații vin aici și își fac campanie pe banii publici. Asta se întâmplă, mergi prin sate promiți și vii aici (în comisie n.a) și înaintezi amendamente la politica bugetar – fiscală. Noi înțelegem că în anii precedenți banii se repartizau în funcție de coloratura politică. Or, cel mai ușor era ca în acest să facem cum s-a făcut anterior. Toți banii alocați pentru proiecte să fie distribuiți primarilor de la PAS. Însă noi nu vom merge pe practica asta.”, a explicat Alaiba.

În cadrul ședinței comisiei, deputații socialiști au venit cu mai multe amendamente la politica bugetar – fiscală care prevăd majorarea alocării banilor pentru primăriile conduse de primarii PSRM.

Poate că amendamentele cu care ați venit dvs sunt bune, doar că anul acesta o să schimbăm practica, ca toți primarii să aibă posibilitatea să aplice la proiecte și să fie în condiții legale. Se primește că un primar care nu a candidat pe lista partidului de la guvernare nu primește bani pentru infrastructură”, a replicat Alaiba.

Potrivit proiectului bugetului, pentru anul 2020 transferurile către APL de nivel I au însumat 91,9 mil. de lei, iar în anul 2021 – 289,9 mil. de lei.

În anul 2020, transferurile de la bugetul de stat pentru primăriile PSRM au fost de 63 mil. de lei, iar la cele din opoziție – 28,9 mil. de lei. În anul 2021, pentru primăriile care reprezintă partidul de la guvernate PAS au fost transferate – 202,5 mil. de lei, iar pentru cele din opoziție – 87,4 mil. de lei.

#clientelism #Primarii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.