Frustrări existențiale pentru PSRM. Alaiba: Tradiția clientelismului politic „moare” anul acesta

Frecventele campanii electorale în Republica Moldova au determinat politicienii să utilizeze banii publici pentru a cumpăra indirect votul cetățenilor. Cum? Bunăoară direcționând bani spre primari loiali sau spre localități care ar putea aduce voturi partidului aflat la guvernare. În cadrul ședinței de astăzi a Comisiei economie buget și finanțe unde s-a discutat politica bugetar – fiscală, președintele comisiei Dumitru Alaiba a spus că anul acesta se va pune capăt clientelismului politic.

Tradiția distribuirii banilor publici pe criterii politice moare anul acesta. Deputații vin aici și își fac campanie pe banii publici. Asta se întâmplă, mergi prin sate promiți și vii aici (în comisie n.a) și înaintezi amendamente la politica bugetar – fiscală. Noi înțelegem că în anii precedenți banii se repartizau în funcție de coloratura politică. Or, cel mai ușor era ca în acest să facem cum s-a făcut anterior. Toți banii alocați pentru proiecte să fie distribuiți primarilor de la PAS. Însă noi nu vom merge pe practica asta.”, a explicat Alaiba.

În cadrul ședinței comisiei, deputații socialiști au venit cu mai multe amendamente la politica bugetar – fiscală care prevăd majorarea alocării banilor pentru primăriile conduse de primarii PSRM.

Poate că amendamentele cu care ați venit dvs sunt bune, doar că anul acesta o să schimbăm practica, ca toți primarii să aibă posibilitatea să aplice la proiecte și să fie în condiții legale. Se primește că un primar care nu a candidat pe lista partidului de la guvernare nu primește bani pentru infrastructură”, a replicat Alaiba.

Potrivit proiectului bugetului, pentru anul 2020 transferurile către APL de nivel I au însumat 91,9 mil. de lei, iar în anul 2021 – 289,9 mil. de lei.

În anul 2020, transferurile de la bugetul de stat pentru primăriile PSRM au fost de 63 mil. de lei, iar la cele din opoziție – 28,9 mil. de lei. În anul 2021, pentru primăriile care reprezintă partidul de la guvernate PAS au fost transferate – 202,5 mil. de lei, iar pentru cele din opoziție – 87,4 mil. de lei.

#clientelism #Primarii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.