Frustrări existențiale pentru PSRM. Alaiba: Tradiția clientelismului politic „moare” anul acesta

06 Dec. 2021, 12:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Dec. 2021, 12:02 // Actual //  bani.md

Frecventele campanii electorale în Republica Moldova au determinat politicienii să utilizeze banii publici pentru a cumpăra indirect votul cetățenilor. Cum? Bunăoară direcționând bani spre primari loiali sau spre localități care ar putea aduce voturi partidului aflat la guvernare. În cadrul ședinței de astăzi a Comisiei economie buget și finanțe unde s-a discutat politica bugetar – fiscală, președintele comisiei Dumitru Alaiba a spus că anul acesta se va pune capăt clientelismului politic.

Tradiția distribuirii banilor publici pe criterii politice moare anul acesta. Deputații vin aici și își fac campanie pe banii publici. Asta se întâmplă, mergi prin sate promiți și vii aici (în comisie n.a) și înaintezi amendamente la politica bugetar – fiscală. Noi înțelegem că în anii precedenți banii se repartizau în funcție de coloratura politică. Or, cel mai ușor era ca în acest să facem cum s-a făcut anterior. Toți banii alocați pentru proiecte să fie distribuiți primarilor de la PAS. Însă noi nu vom merge pe practica asta.”, a explicat Alaiba.

În cadrul ședinței comisiei, deputații socialiști au venit cu mai multe amendamente la politica bugetar – fiscală care prevăd majorarea alocării banilor pentru primăriile conduse de primarii PSRM.

Poate că amendamentele cu care ați venit dvs sunt bune, doar că anul acesta o să schimbăm  practica, ca toți primarii să aibă posibilitatea să aplice la proiecte și să fie în condiții legale. Se primește că un primar care nu a candidat pe lista partidului de la guvernare nu primește bani pentru infrastructură”, a replicat Alaiba.

Potrivit proiectului bugetului, pentru anul 2020 transferurile către APL de nivel I au însumat 91,9 mil. de lei, iar în anul 2021 – 289,9 mil. de lei.

În anul 2020, transferurile de la bugetul de stat pentru primăriile PSRM au fost de 63 mil. de lei, iar la cele din opoziție – 28,9 mil. de lei. În anul 2021, pentru primăriile care reprezintă partidul de la guvernate PAS au fost transferate – 202,5 mil. de lei, iar pentru cele din opoziție – 87,4 mil. de lei.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!