Fungicidele: O industrie de miliarde în Republica Moldova. Cine sun liderii care domină piața

Republica Moldova importă anual între 2.300 și 3.400 de tone de fungicide, iar în 2024 prețul mediu de import a fost de 333,6 lei/kg, revenind la nivelul din 2022, conform analizei realizate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agroceriale”. Acest preț marchează o scădere față de maximul de 365,7 lei/kg înregistrat în 2023, după o creștere constantă din 2020, când era de 232,7 lei/kg.

Fungicidele reprezintă cea mai mare pondere valorică din toate pesticidele importate, însumând 40-45% din total. În ultimii trei ani, valoarea anuală a importurilor de fungicide s-a situat între 800 milioane și 1 miliard de lei, contribuind semnificativ la importurile totale de chimicale agricole, estimate între 2 și 2,5 miliarde de lei anual.

În perioada ianuarie-august 2024, liderii importurilor de fungicide în funcție de cantități au fost:

VADALEX-AGRO SRL – 231 tone
DIAZCHIM SRL – 143 tone
IMEXAGRO SRL – 127 tone
AGROSTOC CI – 107 tone
Protecția Plantelor SRL – 94 tone

Valoric, cele mai mari importuri au fost realizate de:

VADALEX-AGRO SRL – 123,9 milioane lei
DIAZCHIM SRL – 114,9 milioane lei
AGROSTOC CI – 67,7 milioane lei

Pe piață se remarcă o segmentare clară:

Produse premium – Companiile mari precum VADALEX-AGRO și DIAZCHIM se concentrează pe produse de înaltă calitate și eficiență, dar cu prețuri ridicate.
Produse generice – Un compromis între cost și eficiență pentru agricultorii cu bugete moderate.
Produse economice – Provenite în mare parte din China, aceste produse sunt accesibile, dar ridică întrebări legate de calitate și siguranță alimentară.

Pentru legumicultură și pomicultură predomină fungicidele pe bază de cupru și sulf, precum:

Cuproxat SC
Bouille Bordelaise
Sulfex Gold 800 WG

Pentru cereale, cele mai populare produse includ:

Falcon Pro
Amistar Prime
Tilmor EC 240

Costurile ridicate ale fungicidelor premium și recoltele slabe din ultimii ani pun presiune pe agricultori. În timp ce produsele premium oferă protecție superioară, utilizarea lor excesivă devine economic nerentabilă în condiții de prețuri scăzute la produsele agricole. Fermierii sunt astfel nevoiți să opteze pentru alternative mai ieftine, dar cu riscuri asociate calității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fungicide #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.