Furia Rusiei lovește în plin Moldova! Gazprom, măciuca prin care Kremlinul vrea să stăpânească țara

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a declarat că se bucură de consecințele acțiunilor sale când e negociat acordul cu Gazprom pentru realizarea auditului pretinsei datorii istorice invocată de concernul rus, anticipând că cetățenii nu vor mai fi obligați să achite o datorie considerată nejustificată de către Gazprom.

În cadrul emisiunii de la Rlive, Spînu a explicat că refuzul Gazpromului de a recunoaște rezultatele auditului nu afectează poziția Moldovei, menționând că în cazul unui litigiu, țara are acum un document solid pentru a-și apăra interesele. „În arbitraj nu se va mai accepta că tu ești de la Gazprom și nu accepți. Trebuie să argumentezi de ce nu accepți. După 30 de ani de independență, Republica Moldova are un document pe care se poate baza și își poate proteja interesele,” a subliniat oficialul moldovean.

Întrebat cu privire la posibilitatea ca Gazprom să închidă furnizarea de gaze pentru regiunea din stânga Nistrului, ministrul Spînu a declarat că nu ar fi surprins de nicio acțiune a concernului rus. „Gazprom este un instrument politic folosit de Kremlin împotriva Republicii Moldova, și a făcut acest lucru ani la rând. Sunt sigur că ministrul Parlicov are toate scenariile în plan. Nu pot să răspund exact care sunt scenariile,” a adăugat el.

Cu rezultatele auditului în mână, Republica Moldova pare să-și consolideze poziția în fața Gazpromului și să-și pregătească apărarea pentru orice dispută viitoare.

Într-un comunicat de presă, Moldovagaz spune că în ședința din 2 noiembrie, Consiliul de administrare al companiei nu a aprobat raportul de audit al datoriilor istorice. Împotrivă s-au pronunțat 4 din cei 6 membri ai Consiliului de Administrare, care reprezintă acționarul majoritar – Gazprom, potrivit informațiilor Moldovagaz.

Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, ar constitui 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. „Bani pe care îi poate achita Moldovagaz. Sunt bani în marja de profitabilitate a companiei”, a punctat Parlicov, care nu a putut explica de unde s-a luat cifra. „E o cifră mai complexă”, declara la acea vreme ministrul Energiei Victor Parlicov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Gazporm #audit #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).