Gaură financiară uriașă la salariile angajaților CFM! Soluția „magică” a lui Spînu: Restructurarea

Calea Ferată din Moldova (CFM), cea mai mare întreprindere de stat cu 6.000 de angajați, se confruntă cu o situație financiară gravă, iar soluția propusă de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, este restructurarea completă a companiei. Într-o declarație recentă, la TVR Moldova, ministrul a explicat că această măsură este esențială pentru a readuce profitabilitatea și sustenabilitatea CFM.

Restructurarea CFM va implica divizarea întreprinderii în cel puțin trei companii distincte: una responsabilă de infrastructură, alta de transportul de pasageri și una de transportul de mărfuri. „În formula actuală, Calea Ferată nu poate să reziste mult timp,” a declarat Spînu la TVR Moldova. Ministrul a subliniat că se fac eforturi pentru a achita restanțele salariale, dar întârzierile persistă. Salariile au fost achitate aproape integral doar pentru luna februarie.

Ministrul a explicat necesitatea restructurării pentru atragerea investitorilor privați. „Pentru ca să putem să atragem și investitori privați, trebuie să avem companii separate. Un investitor privat interesat de transportul de marfă, de exemplu, ar putea să-și cumpere vagoane și locomotive, să închirieze infrastructura și să folosească rețeaua feroviară.”

În plus, Spînu a menționat că modernizarea infrastructurii feroviare necesită o investiție de trei miliarde de euro. Aceasta vine într-un moment critic pentru CFM, care a înregistrat pierderi de aproximativ 150 de milioane de lei în 2023, pe fondul scăderii tranzitului din Ucraina după redeschiderea portului Odesa în august 2022.

Situația financiară precară a CFM a determinat autoritățile să ia măsuri drastice pentru a evita colapsul economic al companiei. Restructurarea propusă este văzută ca o soluție pe termen lung pentru stabilizarea și revitalizarea Căii Ferate din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #CFM #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.