Gaură financiară uriașă la salariile angajaților CFM! Soluția „magică” a lui Spînu: Restructurarea

Calea Ferată din Moldova (CFM), cea mai mare întreprindere de stat cu 6.000 de angajați, se confruntă cu o situație financiară gravă, iar soluția propusă de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, este restructurarea completă a companiei. Într-o declarație recentă, la TVR Moldova, ministrul a explicat că această măsură este esențială pentru a readuce profitabilitatea și sustenabilitatea CFM.

Restructurarea CFM va implica divizarea întreprinderii în cel puțin trei companii distincte: una responsabilă de infrastructură, alta de transportul de pasageri și una de transportul de mărfuri. “În formula actuală, Calea Ferată nu poate să reziste mult timp,” a declarat Spînu la TVR Moldova. Ministrul a subliniat că se fac eforturi pentru a achita restanțele salariale, dar întârzierile persistă. Salariile au fost achitate aproape integral doar pentru luna februarie.

Ministrul a explicat necesitatea restructurării pentru atragerea investitorilor privați. “Pentru ca să putem să atragem și investitori privați, trebuie să avem companii separate. Un investitor privat interesat de transportul de marfă, de exemplu, ar putea să-și cumpere vagoane și locomotive, să închirieze infrastructura și să folosească rețeaua feroviară.”

În plus, Spînu a menționat că modernizarea infrastructurii feroviare necesită o investiție de trei miliarde de euro. Aceasta vine într-un moment critic pentru CFM, care a înregistrat pierderi de aproximativ 150 de milioane de lei în 2023, pe fondul scăderii tranzitului din Ucraina după redeschiderea portului Odesa în august 2022.

Situația financiară precară a CFM a determinat autoritățile să ia măsuri drastice pentru a evita colapsul economic al companiei. Restructurarea propusă este văzută ca o soluție pe termen lung pentru stabilizarea și revitalizarea Căii Ferate din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #CFM #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.