Gavrilița, atac virulent în adresa miniștrilor pentru lipsa de transparență: Anchetă disciplinară dacă se tergiversează

Premierul Natalia Gavrilița, în debutul ședinței Guvernului, a criticat miniștrii pentru lipsa de transparență și tergiversarea oferii informațiilor presei.

„Trebuie pus accent pe comunicare a ministerelor și a instituțiilor subordonate. Am văzut raportul la forumul mass media. Or, concluziile raportului sunt triste și vizează lipsa de transparență. Trebuie să avem o altă relație cu mass media. Vă rog ca acolo unde sunt exemple concrete că nu s-a respectat legea accesului la informație să existe anchetă disciplinară. Nu mai putem tolera cazurile solicitările mass media sunt îngropate în canalele birocratice. Să fiți pro activi. Să intrați pe site-urile care publică informații ca presa să aibă acces la informații”, a punctat Gavrilița.

Ieri, Maia Sandu a cerut public guvernului din Republica Moldova, printr-un comunicat postat pe contul său de Facebook, să vină cu explicații despre decizia surprinzătoare a vicepremierului Andrei Spînu să cedeze Transnistriei toate gazele cumpărate de la Gazprom. Este pentru prima dată când Maia Sandu înăsprește tonul în public față de guvernul condus de premierul Natalia Gavriliță și vicepremierul Andrei Spînu, guvern al partidului PAS fondat chiar de Maia Sandu.

#infromatie #miniștri #Ancheta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.