Gavrilița explică de ce a bubuit inflația: Consumăm produse la care cresc prețurile

21 Iun. 2022, 00:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Iun. 2022, 00:07 // Actual //  bani.md

Prim-ministra Natalia Gavrilița susține că prețurile în Republica Moldova cresc din motiv că „avem un anumit tip de consum și avem resurse limitate. Consumăm produse la care au crescut preturile. Este vorba de produsele alimentare și produsele energetice.

„Daca e să luăm consumul unei familii medii 45% din venituri sunt direcționate pentru produsele alimentare. Or, atunci când am vorbit de exemplu cu delegația unor reprezentanți ai Congresului SUA, ei au spus că în SUA nu includ produsele alimentare în indicele inflației, pentru că preturile sunt prea volatile și oricum SUA are peste 8% inflație. Ceea ce nu s-a mai văzut de 50 de ani”, a declarat Gavrilița în cadrul emisiunii „În Profunzime”.

Prim-ministra a anunțat că la moment autoritățile lucrează la diverse strategii care vor ajuta la introducerea unor reforme pe termen scurt în beneficiul cetățenilor pentru a depăși greutățile.

Datele pentru luna mai arată că inflația în luna mai a ajuns la 29,05%.

BNM urmărește să aducă inflația la plus, minus 1,5% de la ținta inflației de 5% pe termen mediu.

Inflația este galopantă pe plan mondial. Se datorează creșterii prețurilor materiei prime, produselor alimentare și resurselor energetice alături de perturbarea lanțurilor de aprovizionare. În acest sens băncile centrale și a-u revizuit ascendent anticipările inflaționiste pentru trimestrele viitoare și ca răspuns au menținut o politică monetară anti inflaționistă.

Contextul regional și cel internațional dezechilibrează conjunctura economică autohtonă și pune presiuni pe inflație pe canalul de import. Moldova are o dependență sporită de piețele internaționale ceea ace face să fie mai vulnerabilă.

Guvernatorul, Octavian Armașu a declarat că cel mai înalt nivel al inflației urmează să fie atins în septembrie sau octombrie și ar putea depăși nivelul de 35%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.