Gavrilița și perspectivele europene: Procesul de aderare la UE este lung și necesită transformări profunde

Necesitatea mobilizării asistenței externe pentru gestionarea crizei umanitare din Republica Moldova a fost discutată astăzi, la întrevederea prim-ministrei Natalia Gavrilița cu șefii diplomației germane, franceze și române. În discuții, oficialii au condamnat acțiunile militare desfășurate în Ucraina, pledând pentru identificarea unor soluții pașnice a razboiului, care lasă o amprentă semnificativă în diverse domenii importante pentru dezvoltarea Republicii Moldova, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Prim-ministra a exprimat recunoștință partenerilor europeni pentru furnizarea de asistență umanitară, în contextul afluxului de refugiați sosiți în țara noastră din Ucraina. De asemenea, șefa Executivului a mulțumit pentru organizarea Conferinței donatorilor „Moldova Support Platform”, subliniind că mizează pe rezultate tangibile și decizii concrete, aprobate în interesul oamenilor din Republica Moldova, care sunt în așteptarea depășirii crizelor și continuării procesului de integrare europeană.

În ciuda dificultăților existente la moment, suntem hotărâți să ne urmăm agenda de construire a unui stat european modern. Consolidarea bunei guvernări, restabilirea statului de drept, lupta împotriva corupției și sporirea rezilienței economice fac parte din prioritățile noastre. Înțelegem că procesul de aderare la UE este unul lung, necesită transformări profunde, iar acesta necesită cât mai multă susținere din partea statelor membre ale UE”, a spus Natalia Gavrilița.

Prim-ministra a menționat cele mai vulnerabile sectoare pe care urmează să fie concentrate eforturile de investiții semnificative și intervenții cheie pentru a asigura stabilitatea și a reduce riscurile sectoriale, cum ar fi eficiența energetică și securitatea aprovizionării cu energie, finanțarea sectorului privat, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, asigurarea securității alimentare, construirea rezistenței la amenințările hibride și creșterea rezistenței sociale.

La rândul lor, miniștrii de Externe din Germania, Franța și România au menționat că țările sale vor rămâne alături de Republica Moldova, atât în perioada crizelor generate de război, cât și în procesul de integrare europeană, sprijinind eforturile țării noastre în reformarea domeniilor-cheie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Bruxelles #gavrilita #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile de stat și societățile comerciale monitorizate de autorități au acumulat, la data de 30 iunie 2025, un sold al împrumuturilor interne de 1,132 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor privind fluxul și soldul creditelor contractate de la băncile comerciale pe o perioadă de un an și mai mare.

Din suma totală, 62,1 milioane de lei reprezintă restanțe neachitate la termen de întreprinderile de stat, în timp ce societățile comerciale nu înregistrează arierate, deși concentrează cea mai mare parte a împrumuturilor — 1,069 miliarde de lei.

Comparativ cu situația de la 30 iunie 2024, soldul total al creditelor a crescut cu 450,1 milioane de lei, de la 681,9 milioane la 1,132 miliarde de lei.

Cele mai mari împrumuturi interne sunt concentrate la câteva entități-cheie:

S.A. „Moldtelecom” – 547,2 mil. lei (+66,4 mil. lei față de 2024);
S.R.L. „Arena Națională” – 307,4 mil. lei (credit nou în 2025);
S.A. Combinatul de Vinuri „Cricova” – 158,0 mil. lei;
Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM) – 61,2 mil. lei;
S.A. „Barza Albă” – 41,1 mil. lei.

Dintre acestea, CFM concentrează cea mai mare parte a arieratelor, cu 41 milioane de lei restante, dintr-un sold total de 61,2 milioane de lei.

Pe lângă creditele comerciale, Ministerul Finanțelor raportează și împrumuturi recreditate din surse interne și externe, contractate prin stat, cu un sold total de 2,604 miliarde de lei.

Cele mai mari datorii recreditate sunt înregistrate la:

Î.S. „Calea Ferată din Moldova” – 49,43 mil. euro;
Î.S. „Moldelectrica” – 38,5 mil. euro;
S.A. „Termoelectrica” – 34,1 mil. euro;
Î.S. „Moldtranselectro” – 37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA (solduri cu termen expirat);
S.A. „CET-Nord” – 6,8 mil. euro.
Ministerul precizează că din totalul împrumuturilor recreditate, circa 37,2 milioane de lei și 1,6 milioane de dolari SUA reprezintă solduri expirate, ceea ce indică dificultăți persistente de plată în rândul unor întreprinderi strategice.