Gavrilița și perspectivele europene: Procesul de aderare la UE este lung și necesită transformări profunde

Necesitatea mobilizării asistenței externe pentru gestionarea crizei umanitare din Republica Moldova a fost discutată astăzi, la întrevederea prim-ministrei Natalia Gavrilița cu șefii diplomației germane, franceze și române. În discuții, oficialii au condamnat acțiunile militare desfășurate în Ucraina, pledând pentru identificarea unor soluții pașnice a razboiului, care lasă o amprentă semnificativă în diverse domenii importante pentru dezvoltarea Republicii Moldova, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Prim-ministra a exprimat recunoștință partenerilor europeni pentru furnizarea de asistență umanitară, în contextul afluxului de refugiați sosiți în țara noastră din Ucraina. De asemenea, șefa Executivului a mulțumit pentru organizarea Conferinței donatorilor „Moldova Support Platform”, subliniind că mizează pe rezultate tangibile și decizii concrete, aprobate în interesul oamenilor din Republica Moldova, care sunt în așteptarea depășirii crizelor și continuării procesului de integrare europeană.

În ciuda dificultăților existente la moment, suntem hotărâți să ne urmăm agenda de construire a unui stat european modern. Consolidarea bunei guvernări, restabilirea statului de drept, lupta împotriva corupției și sporirea rezilienței economice fac parte din prioritățile noastre. Înțelegem că procesul de aderare la UE este unul lung, necesită transformări profunde, iar acesta necesită cât mai multă susținere din partea statelor membre ale UE”, a spus Natalia Gavrilița.

Prim-ministra a menționat cele mai vulnerabile sectoare pe care urmează să fie concentrate eforturile de investiții semnificative și intervenții cheie pentru a asigura stabilitatea și a reduce riscurile sectoriale, cum ar fi eficiența energetică și securitatea aprovizionării cu energie, finanțarea sectorului privat, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, asigurarea securității alimentare, construirea rezistenței la amenințările hibride și creșterea rezistenței sociale.

La rândul lor, miniștrii de Externe din Germania, Franța și România au menționat că țările sale vor rămâne alături de Republica Moldova, atât în perioada crizelor generate de război, cât și în procesul de integrare europeană, sprijinind eforturile țării noastre în reformarea domeniilor-cheie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Bruxelles #gavrilita #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că investiția în linia electrică Chișinău–Vulcănești este inclusă în mecanismul tarifar și are un rol strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, fără a genera creșteri semnificative ale facturilor pentru consumatori.

Potrivit ministrului, proiectul are două obiective majore. Primul vizează eliminarea dependenței de comutatorul de la Cuciurgan, un punct vulnerabil în sistemul energetic național. Al doilea ține de uzura infrastructurii existente, întrucât linia actuală Vulcănești–MGRES–Chișinău a fost construită în anii 60 și se apropie de limita maximă de exploatare, durata de viață a unei linii de acest tip fiind de aproximativ 50 de ani.

Recuperarea investiției în linia Chișinău–Vulcănești se realizează prin tariful de transport al ul lnergiei electrice, însă perioada de recuperare este extinsă pentru a evita presiuni asupra consumatorilor. Ministrul a amintit că majorarea recentă a tarifului de transport, aprobată de ANRE pentru Moldelectrica, nu a avut un impact semnificativ asupra facturilor finale.

„Din acest motiv, perioada de recuperare a investiției este una mai lungă, tocmai pentru a nu crea un impact vizibil asupra tarifelor pentru populație”, a concluzionat Dorin Junghietu.

Junghietu a subliniat că dezvoltarea noilor linii de transport are drept scop interconectarea mai bună a Republicii Moldova cu piețele regionale, ceea ce va permite un acces diversificat la surse de energie și va contribui la stabilizarea prețurilor regionale.

În prezent, Republica Moldova dispune de un singur interconector de înaltă tensiune cu Uniunea Europeană, de 400 kV, în timp ce legătura cu Ucraina este realizată la nivel de 330 kV. „Cea mai importantă linie pentru noi este Vulcănești–Chișinău, urmată de proiecte strategice precum Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinași”, a precizat ministrul.