Gavrilița și perspectivele europene: Procesul de aderare la UE este lung și necesită transformări profunde

Necesitatea mobilizării asistenței externe pentru gestionarea crizei umanitare din Republica Moldova a fost discutată astăzi, la întrevederea prim-ministrei Natalia Gavrilița cu șefii diplomației germane, franceze și române. În discuții, oficialii au condamnat acțiunile militare desfășurate în Ucraina, pledând pentru identificarea unor soluții pașnice a razboiului, care lasă o amprentă semnificativă în diverse domenii importante pentru dezvoltarea Republicii Moldova, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Prim-ministra a exprimat recunoștință partenerilor europeni pentru furnizarea de asistență umanitară, în contextul afluxului de refugiați sosiți în țara noastră din Ucraina. De asemenea, șefa Executivului a mulțumit pentru organizarea Conferinței donatorilor „Moldova Support Platform”, subliniind că mizează pe rezultate tangibile și decizii concrete, aprobate în interesul oamenilor din Republica Moldova, care sunt în așteptarea depășirii crizelor și continuării procesului de integrare europeană.

În ciuda dificultăților existente la moment, suntem hotărâți să ne urmăm agenda de construire a unui stat european modern. Consolidarea bunei guvernări, restabilirea statului de drept, lupta împotriva corupției și sporirea rezilienței economice fac parte din prioritățile noastre. Înțelegem că procesul de aderare la UE este unul lung, necesită transformări profunde, iar acesta necesită cât mai multă susținere din partea statelor membre ale UE”, a spus Natalia Gavrilița.

Prim-ministra a menționat cele mai vulnerabile sectoare pe care urmează să fie concentrate eforturile de investiții semnificative și intervenții cheie pentru a asigura stabilitatea și a reduce riscurile sectoriale, cum ar fi eficiența energetică și securitatea aprovizionării cu energie, finanțarea sectorului privat, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, asigurarea securității alimentare, construirea rezistenței la amenințările hibride și creșterea rezistenței sociale.

La rândul lor, miniștrii de Externe din Germania, Franța și România au menționat că țările sale vor rămâne alături de Republica Moldova, atât în perioada crizelor generate de război, cât și în procesul de integrare europeană, sprijinind eforturile țării noastre în reformarea domeniilor-cheie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Bruxelles #gavrilita #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova traversează un proces accelerat de modernizare și consolidare, reflectat direct în structura importurilor de tehnică agricolă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada 2023–2025, Moldova a importat 12,9 mii de pluguri, în valoare totală de 116,3 milioane de lei, un volum care indică schimbări structurale profunde în sectorul agrar.

Datele arată că 84% din plugurile importate au fost noi, semn al creșterii capacității financiare a fermierilor și al orientării către eficiență și productivitate. În termeni valorici, tehnica nouă a reprezentat 81% din totalul importurilor, restul revenind echipamentelor second-hand. Dominante au fost plugurile pentru tractoare, care au constituit aproape 77% din totalul pieței, în timp ce segmentul mini-tractoarelor și al mototehnicii a intrat pe un trend clar descendent.

Potrivit analizei, vârful importurilor a fost atins în 2024, când au fost aduse în țară peste 5.200 de pluguri, aproape dublu față de 2023. În 2025 a urmat o ușoară corecție, la circa 4.800 de unități, ceea ce sugerează trecerea de la o fază de modernizare intensivă la una de reînnoire planificată a parcului de utilaje.

Structura tipologică a importurilor confirmă orientarea către exploatații profesionale. Plugurile clasice, nereturnabile, au dominat piața cu 45,8% din volum, dar aproape 70% din valoarea totală, având un preț mediu de peste 13.000 de lei. În paralel, Moldova a importat și echipamente de nișă, inclusiv pluguri excentrice, discuri și scarificatoare (chisel), unele cu prețuri ce depășesc 200.000 de lei per unitate, semn al apariției unui segment premium în agricultură.

Din punct de vedere geografic, piața este puternic concentrată: China a furnizat peste 76% din totalul plugurilor importate, urmată de Turcia (12,6%) și Ucraina (3,2%). Ponderea producătorilor tradiționali din Uniunea Europeană rămâne redusă, sub 5%, ceea ce reflectă raportul preț–calitate adaptat posibilităților financiare ale fermierilor moldoveni.

Și structura importatorilor indică o oligopolizare a pieței. Zece companii controlează peste 88% din totalul importurilor, iar două dintre ele – Olisgrup SRL și Radu-Promo SRL – concentrează aproape jumătate din piață. Restul de 77 de companii împart mai puțin de 12% din importuri, ceea ce sugerează bariere ridicate de intrare și avantajele logistice ale marilor jucători.