Gavrilița și perspectivele europene: Procesul de aderare la UE este lung și necesită transformări profunde

Necesitatea mobilizării asistenței externe pentru gestionarea crizei umanitare din Republica Moldova a fost discutată astăzi, la întrevederea prim-ministrei Natalia Gavrilița cu șefii diplomației germane, franceze și române. În discuții, oficialii au condamnat acțiunile militare desfășurate în Ucraina, pledând pentru identificarea unor soluții pașnice a razboiului, care lasă o amprentă semnificativă în diverse domenii importante pentru dezvoltarea Republicii Moldova, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Prim-ministra a exprimat recunoștință partenerilor europeni pentru furnizarea de asistență umanitară, în contextul afluxului de refugiați sosiți în țara noastră din Ucraina. De asemenea, șefa Executivului a mulțumit pentru organizarea Conferinței donatorilor „Moldova Support Platform”, subliniind că mizează pe rezultate tangibile și decizii concrete, aprobate în interesul oamenilor din Republica Moldova, care sunt în așteptarea depășirii crizelor și continuării procesului de integrare europeană.

În ciuda dificultăților existente la moment, suntem hotărâți să ne urmăm agenda de construire a unui stat european modern. Consolidarea bunei guvernări, restabilirea statului de drept, lupta împotriva corupției și sporirea rezilienței economice fac parte din prioritățile noastre. Înțelegem că procesul de aderare la UE este unul lung, necesită transformări profunde, iar acesta necesită cât mai multă susținere din partea statelor membre ale UE”, a spus Natalia Gavrilița.

Prim-ministra a menționat cele mai vulnerabile sectoare pe care urmează să fie concentrate eforturile de investiții semnificative și intervenții cheie pentru a asigura stabilitatea și a reduce riscurile sectoriale, cum ar fi eficiența energetică și securitatea aprovizionării cu energie, finanțarea sectorului privat, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, asigurarea securității alimentare, construirea rezistenței la amenințările hibride și creșterea rezistenței sociale.

La rândul lor, miniștrii de Externe din Germania, Franța și România au menționat că țările sale vor rămâne alături de Republica Moldova, atât în perioada crizelor generate de război, cât și în procesul de integrare europeană, sprijinind eforturile țării noastre în reformarea domeniilor-cheie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Bruxelles #gavrilita #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.