Gavrilița și perspectivele europene: Procesul de aderare la UE este lung și necesită transformări profunde

Necesitatea mobilizării asistenței externe pentru gestionarea crizei umanitare din Republica Moldova a fost discutată astăzi, la întrevederea prim-ministrei Natalia Gavrilița cu șefii diplomației germane, franceze și române. În discuții, oficialii au condamnat acțiunile militare desfășurate în Ucraina, pledând pentru identificarea unor soluții pașnice a razboiului, care lasă o amprentă semnificativă în diverse domenii importante pentru dezvoltarea Republicii Moldova, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Prim-ministra a exprimat recunoștință partenerilor europeni pentru furnizarea de asistență umanitară, în contextul afluxului de refugiați sosiți în țara noastră din Ucraina. De asemenea, șefa Executivului a mulțumit pentru organizarea Conferinței donatorilor „Moldova Support Platform”, subliniind că mizează pe rezultate tangibile și decizii concrete, aprobate în interesul oamenilor din Republica Moldova, care sunt în așteptarea depășirii crizelor și continuării procesului de integrare europeană.

În ciuda dificultăților existente la moment, suntem hotărâți să ne urmăm agenda de construire a unui stat european modern. Consolidarea bunei guvernări, restabilirea statului de drept, lupta împotriva corupției și sporirea rezilienței economice fac parte din prioritățile noastre. Înțelegem că procesul de aderare la UE este unul lung, necesită transformări profunde, iar acesta necesită cât mai multă susținere din partea statelor membre ale UE”, a spus Natalia Gavrilița.

Prim-ministra a menționat cele mai vulnerabile sectoare pe care urmează să fie concentrate eforturile de investiții semnificative și intervenții cheie pentru a asigura stabilitatea și a reduce riscurile sectoriale, cum ar fi eficiența energetică și securitatea aprovizionării cu energie, finanțarea sectorului privat, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, asigurarea securității alimentare, construirea rezistenței la amenințările hibride și creșterea rezistenței sociale.

La rândul lor, miniștrii de Externe din Germania, Franța și România au menționat că țările sale vor rămâne alături de Republica Moldova, atât în perioada crizelor generate de război, cât și în procesul de integrare europeană, sprijinind eforturile țării noastre în reformarea domeniilor-cheie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Bruxelles #gavrilita #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.