Gavrilița vrea ca soarele să nu mai strălucească degeaba: Este cazul să creștem capacitățile pentru fotovoltaice

Am avut foarte multe aplicați pentru instalații fotovoltaice. Cred că este cazul să mărim capacitările pentru instalațiile de energie solară. Vă rog să se vină cu hotărârea de Guvern în cel mai scurt timp, i-a dat indicații premierul Natalia Gavrilița lui Constantin Borosan, Secretar de stat în domeniul energetic.

La trei luni de la lansarea procesului de recepționare a cererilor de confirmare a statutului de producător eligibil și de repartizare a cotelor pentru energia electrică la schema de sprijin „tarif fix” produsă din surse regenerabile, se constată un aflux foarte mare de cereri din partea investitorilor.

Astfel, până pe 2 iunie 2022 au fost depuse deja 167 de cereri privind confirmarea statutului de producător eligibil, pentru o putere instalată în sumă de circa 122 MW, susține Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Potrivit MIDR, cele mai multe cereri de instalații de panouri fotovoltaice se referă la amplasarea pe terenuri – 144, cu o putere sumară de 111 MW, în timp ce pentru instalații de panouri fotovoltaice pe clădiri au fost depuse 21 de cereri cu o putere sumară de 10,56 MW.

ANRE a anunţat că, până pe data de 15 iunie 2022, au fost depuse 173 de solicitări de confirmare a statutului de producător eligibil, examinarea acestora se face conform principiului „primul venit – primul servit”, iar termenul a fost extins.

Autoritățile vor să ajungă, până în anul 2030, la o cotă de 30% a energiei regenerabile. Este vorba de energia produsă de eoliene, fotovoltaice și biomasă, care per total ar cumula 1,1 mil MWh, potrivit unui proiect de lege care urmează să fie aprobat în ședința de mâine a Guvernului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#soare #fotovoltaice #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a crescut modest în perioada ianuarie–septembrie 2025, însă datele oficiale arată că avansul este însoțit de dezechilibre tot mai vizibile. Produsul intern brut a urcat cu doar 2%, în condițiile în care creșterea a fost susținută în principal de investiții și consum, în timp ce comerțul extern a tras economia în jos. Exportul net a avut o contribuție negativă de 6,8 puncte procentuale, pe fondul scăderii exporturilor de bunuri cu 7,7% și al majorării importurilor cu 12,2%.

Dezechilibrul comercial s-a adâncit puternic. Importurile au fost de aproximativ trei ori mai mari decât exporturile, iar gradul de acoperire a coborât la doar 33,5%. Deficitul comercial a ajuns la circa 5,22 miliarde de dolari, în creștere cu 30,7% față de perioada similară a anului precedent, semnalând o dependență externă în accentuare.

Presiunile se văd și în contul curent al balanței de plăți. Deficitul s-a majorat cu 41%, până la 2,9 miliarde de dolari, echivalentul a 19,5% din PIB. Evoluția este explicată de reducerea remiterilor cu 3,1%, de cererea internă ridicată și de importurile energetice mai mari. Necesitatea de finanțare externă a economiei a urcat la 19,3% din PIB, un nivel considerat ridicat pentru o economie de dimensiunea Moldovei.

În agricultură, tabloul este neuniform. Producția totală a crescut cu 10,2%, însă sectorul zootehnic a intrat în declin accentuat. Producția animalieră s-a redus cu 10,9%, iar efectivele de porcine au scăzut cu 23,5%, în principal din cauza focarelor de pestă porcină africană. Și numărul bovinelor s-a diminuat cu 3,3%, ceea ce arată că avansul agriculturii este susținut aproape exclusiv de sectorul vegetal.

Inflația anuală a coborât la 6,9% în septembrie 2025, dar rămâne peste intervalul țintit de Banca Națională. Tarifele la energie continuă să exercite presiuni puternice: energia electrică s-a scumpit cu 18,5%, iar încălzirea centralizată cu 35,3%.

Pe piața financiară se observă o expansiune rapidă a creditării. Volumul creditelor noi a crescut cu 27,6%, iar portofoliul total de împrumuturi cu 33,7%. Creditele acordate populației au urcat chiar mai rapid, cu 41,5%. În același timp, creditele neperformante au crescut cu 32,1%, până la 4,3 miliarde de lei. Deși rata NPL rămâne relativ redusă, la 4,7%, dinamica ascendentă începe să ridice semne de prudență.

Execuția bugetară arată venituri în creștere la 92,9 miliarde de lei, cu 14,6% mai mult decât anul trecut, însă cheltuielile au ajuns la 98,4 miliarde de lei. Deficitul bugetar se menține la aproximativ 5,7 miliarde de lei, ceea ce confirmă că statul continuă să cheltuiască peste nivelul încasărilor.

Datoria de stat a urcat la 127,3 miliarde de lei, în creștere anuală de 15,8%, impulsionată în special de majorarea datoriei externe cu 22,4%. Autoritățile consideră nivelul sustenabil, însă ritmul de acumulare este în creștere.

În ansamblu, economia Moldovei continuă să avanseze, dar pe un fundament fragil. Investițiile și consumul mențin creșterea pe linia de plutire, însă slăbiciunile din comerțul extern, adâncirea deficitului de cont curent, problemele din zootehnie și creșterea datoriei publice conturează riscuri tot mai vizibile pentru perioada următoare.