Gazprom a picat în plasa Parlamentului de la Chișinău! România semnează preluarea transportului de metan

Operatorul național de transport al gazelor naturale din România, Transgaz, se află în faza finală a negocierilor pentru preluarea sistemului de transport al gazelor naturale din Republica Moldova, inclusiv din regiunea separatistă Transnistria. Această preluare este planificată să aibă loc după semnarea unui contract cu reprezentanții gigantului rus Gazprom, acționar majoritar al companiei Moldovagaz, care nu a respectat recentele reglementări adoptate de legislativul moldovean, în concordanță cu directivele europene privind gestionarea sistemului național de transport al gazelor naturale.

Conform declarațiilor directorului general al Transgaz, Ion Sterian, pentru gândul.ro, negocierile se află în faza finală, și un contract va fi semnat cu reprezentanții Moldovagaz, care are acționar majoritar Gazprom. Contractul va fi semnat și de către Vestmoldtransgaz, filiala Transgaz din Republica Moldova, la care Transgaz deține 75% din acțiuni, iar BERD deține 25%. Semnarea acestui contract este programată să aibă loc în cursul zilei de luni, 4 septembrie.

Transferul devine oficial la două săptămâni de la momentul parafării înțelegerii.

Conform declarațiilor lui Sterian, preluarea efectivă a sistemului de transport al gazelor naturale din Republica Moldova va începe pe data de 19 septembrie 2023, și va include operațiuni precum dispecerizarea, comercializarea și exploatarea sistemului.

Un aspect cheie al negocierilor se referă la Transnistria, o regiune cu statut special, unde regulile autorităților moldovene nu se aplică. În această privință, Transgaz și Moldovagaz negociază direct cu Ministerul Energiei din Republica Moldova și Autoritatea Națională de Reglementare în Energetică.

Această preluare nu ar fi fost posibilă fără modificările legislative recente adoptate în Parlamentul Republicii Moldova, care au fost criticate de opoziție. Aceste modificări permit transferul funcțiilor operatorului de transport al gazelor, Moldovatransgaz (acționar majoritar Gazprom), către Vestmoldtransgaz, controlată de Transgaz.

Cu această preluare, Republica Moldova urmează să îndeplinească angajamentele asumate în fața Uniunii Europene, care cereau separarea și certificarea operatorilor sistemelor de transport al gazelor naturale pentru a obține licențe europene. Gazprom s-a opus acestor modificări, iar acum Transgaz și Vestmoldtransgaz se pregătesc să preia operațiunile sistemului de transport al gazelor în Republica Moldova.

Această mișcare marchează o etapă semnificativă în îndeplinirea obiectivului Republicii Moldova de a integra infrastructura sa energetică cu standardele europene și deschide noi perspective în ceea ce privește diversificarea surselor de gaze naturale și consolidarea securității energetice a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #transport #Transgaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.