Gazprom se prăbușește: pierderea pieței europene îl scoate din top 100 al giganților profitului

Liderul de anul trecut, Gazprom, cea mai mare companie de gaze din Rusia, nu doar că și-a pierdut poziția de frunte în 2024, dar nici măcar nu a reușit să intre în primele 100 de companii. Pentru prima dată în 25 de ani, Gazprom a încheiat anul 2023 cu o pierdere de 629 de miliarde de ruble, în contrast cu profitul de 1,23 trilioane de ruble obținut cu un an înainte. Conform unui raport intern destinat conducerii companiei, se estimează că exporturile de gaze nu vor reveni la nivelurile anterioare în următorii zece ani, iar până în 2035, volumul exporturilor va fi în medie de doar 50-75 miliarde de metri cubi pe an, aproximativ o treime din volumul de dinaintea invaziei Rusiei în Ucraina.

Principala cauză a pierderilor Gazprom a fost scăderea drastică a producției de gaze și a livrărilor către Europa, cauzată de sancțiunile impuse Rusiei în urma atacului asupra Ucrainei. În 2023, producția de gaze a companiei s-a redus la 404 miliarde de metri cubi, cel mai mic nivel din 1990. Exporturile au atins doar 69 de miliarde de metri cubi, cel mai scăzut nivel din 1985. Către Europa au fost livrate doar 28 de miliarde de metri cubi de gaze, echivalentul nivelurilor de la sfârșitul anilor 1970. Cota Gazprom pe piața europeană s-a redus de trei ori, de la 45% la 15%.

În contextul scăderii livrărilor rusești, Azerbaidjanul își crește exporturile de gaze către Europa, înlocuind Rusia pe o piață unde aceasta a dominat timp de aproape jumătate de secol. Începând cu 1 august, gazele din câmpul Shah Deniz din Marea Caspică au început să fie livrate în Slovenia. Anterior, Azerbaidjanul a început să livreze gaze către Italia, Grecia, Bulgaria, România, Ungaria și Serbia. În plus, Azerbaidjanul exportă gaze în Georgia și Turcia. În 2024, doar Ungaria, Slovacia și Austria vor mai primi gaze rusești prin conducte.

Pe 13 septembrie, s-a anunțat că unul dintre ultimii clienți majori ai Gazprom din Uniunea Europeană, compania austriacă Wien Energy GmbH, va înceta complet achizițiile de gaze rusești începând cu 2025. Compania, care furnizează energie pentru peste 2 milioane de consumatori din Viena și împrejurimi, a încheiat contracte pentru livrări de gaze din Africa de Nord, Marea Nordului și pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (GNL), acoperind astfel 12% din necesarul Austriei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#metan #gigant #companie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.