Gazul rusesc furnizat Ungariei ar putea fi redirecționat prin Turcia

Ministerul de Externe al Ungariei a anunțat că volumele de gaz rusesc furnizat către țară prin intermediul Ucrainei, care intenționează să nu mai reînnoiască acordul de tranzit cu Gazprom începând de anul viitor, ar putea fi redirecționate către gazoductul Turk Stream. Acest anunț a ridicat semne de întrebare cu privire la impactul asupra pieței imobiliare și energetice din regiune, precum și asupra producătorilor de gaze din România.

Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a subliniat importanța gazoductului Turk Stream, care are o capacitate de 8,5 miliarde de metri cubi de gaze către Ungaria și poate acoperi integral volumul de gaze provenit din Rusia. În contextul în care Ucraina nu va mai prelungi acordul de tranzit al gazelor către UE cu Rusia după 2024, posibilitatea redirecționării gazului rusesc prin Turk Stream în Ungaria aduce beneficii semnificative pentru ambele părți.

Această schimbare ar putea avantaja și producătorii de gaze din România, precum Romgaz și OMV Petrom, dar și operatorul sistemului de transport, Transgaz. Capacitatea de transport prin punctul de interconectare dintre România și Ungaria va crește, permițând tranzitarea gazului din Turk Stream către Ungaria și alte destinații europene. În plus, această mutare ar putea contribui la consolidarea poziției României ca furnizor extern de gaze către alte state europene.

Decizia Ucrainei de a nu prelungi acordul de tranzit cu Rusia generează incertitudine în regiune, având în vedere volumul semnificativ de gaze livrat prin această rută. În cazul în care tranzitul gazelor rusești către Europa se va muta integral prin Turk Stream, piețele energetice din regiune vor suferi ajustări semnificative.

Cu toate acestea, perspectivele de diversificare a rutelor și surselor de gaze reprezintă o oportunitate pentru țările din regiune să își consolideze securitatea energetică și să optimizeze utilizarea infrastructurii existente. Evoluția viitoare a pieței energetice din Europa Centrală și de Est va depinde în mare măsură de deciziile luate de statele implicate și de modalitățile de adaptare la noile schimbări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#conductă #gaz #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.