Gazul rusesc furnizat Ungariei ar putea fi redirecționat prin Turcia

Ministerul de Externe al Ungariei a anunțat că volumele de gaz rusesc furnizat către țară prin intermediul Ucrainei, care intenționează să nu mai reînnoiască acordul de tranzit cu Gazprom începând de anul viitor, ar putea fi redirecționate către gazoductul Turk Stream. Acest anunț a ridicat semne de întrebare cu privire la impactul asupra pieței imobiliare și energetice din regiune, precum și asupra producătorilor de gaze din România.

Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a subliniat importanța gazoductului Turk Stream, care are o capacitate de 8,5 miliarde de metri cubi de gaze către Ungaria și poate acoperi integral volumul de gaze provenit din Rusia. În contextul în care Ucraina nu va mai prelungi acordul de tranzit al gazelor către UE cu Rusia după 2024, posibilitatea redirecționării gazului rusesc prin Turk Stream în Ungaria aduce beneficii semnificative pentru ambele părți.

Această schimbare ar putea avantaja și producătorii de gaze din România, precum Romgaz și OMV Petrom, dar și operatorul sistemului de transport, Transgaz. Capacitatea de transport prin punctul de interconectare dintre România și Ungaria va crește, permițând tranzitarea gazului din Turk Stream către Ungaria și alte destinații europene. În plus, această mutare ar putea contribui la consolidarea poziției României ca furnizor extern de gaze către alte state europene.

Decizia Ucrainei de a nu prelungi acordul de tranzit cu Rusia generează incertitudine în regiune, având în vedere volumul semnificativ de gaze livrat prin această rută. În cazul în care tranzitul gazelor rusești către Europa se va muta integral prin Turk Stream, piețele energetice din regiune vor suferi ajustări semnificative.

Cu toate acestea, perspectivele de diversificare a rutelor și surselor de gaze reprezintă o oportunitate pentru țările din regiune să își consolideze securitatea energetică și să optimizeze utilizarea infrastructurii existente. Evoluția viitoare a pieței energetice din Europa Centrală și de Est va depinde în mare măsură de deciziile luate de statele implicate și de modalitățile de adaptare la noile schimbări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#conductă #gaz #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.