Gazul rusesc furnizat Ungariei ar putea fi redirecționat prin Turcia

Ministerul de Externe al Ungariei a anunțat că volumele de gaz rusesc furnizat către țară prin intermediul Ucrainei, care intenționează să nu mai reînnoiască acordul de tranzit cu Gazprom începând de anul viitor, ar putea fi redirecționate către gazoductul Turk Stream. Acest anunț a ridicat semne de întrebare cu privire la impactul asupra pieței imobiliare și energetice din regiune, precum și asupra producătorilor de gaze din România.

Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a subliniat importanța gazoductului Turk Stream, care are o capacitate de 8,5 miliarde de metri cubi de gaze către Ungaria și poate acoperi integral volumul de gaze provenit din Rusia. În contextul în care Ucraina nu va mai prelungi acordul de tranzit al gazelor către UE cu Rusia după 2024, posibilitatea redirecționării gazului rusesc prin Turk Stream în Ungaria aduce beneficii semnificative pentru ambele părți.

Această schimbare ar putea avantaja și producătorii de gaze din România, precum Romgaz și OMV Petrom, dar și operatorul sistemului de transport, Transgaz. Capacitatea de transport prin punctul de interconectare dintre România și Ungaria va crește, permițând tranzitarea gazului din Turk Stream către Ungaria și alte destinații europene. În plus, această mutare ar putea contribui la consolidarea poziției României ca furnizor extern de gaze către alte state europene.

Decizia Ucrainei de a nu prelungi acordul de tranzit cu Rusia generează incertitudine în regiune, având în vedere volumul semnificativ de gaze livrat prin această rută. În cazul în care tranzitul gazelor rusești către Europa se va muta integral prin Turk Stream, piețele energetice din regiune vor suferi ajustări semnificative.

Cu toate acestea, perspectivele de diversificare a rutelor și surselor de gaze reprezintă o oportunitate pentru țările din regiune să își consolideze securitatea energetică și să optimizeze utilizarea infrastructurii existente. Evoluția viitoare a pieței energetice din Europa Centrală și de Est va depinde în mare măsură de deciziile luate de statele implicate și de modalitățile de adaptare la noile schimbări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#conductă #gaz #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.