Gazul rusesc furnizat Ungariei ar putea fi redirecționat prin Turcia

Ministerul de Externe al Ungariei a anunțat că volumele de gaz rusesc furnizat către țară prin intermediul Ucrainei, care intenționează să nu mai reînnoiască acordul de tranzit cu Gazprom începând de anul viitor, ar putea fi redirecționate către gazoductul Turk Stream. Acest anunț a ridicat semne de întrebare cu privire la impactul asupra pieței imobiliare și energetice din regiune, precum și asupra producătorilor de gaze din România.

Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a subliniat importanța gazoductului Turk Stream, care are o capacitate de 8,5 miliarde de metri cubi de gaze către Ungaria și poate acoperi integral volumul de gaze provenit din Rusia. În contextul în care Ucraina nu va mai prelungi acordul de tranzit al gazelor către UE cu Rusia după 2024, posibilitatea redirecționării gazului rusesc prin Turk Stream în Ungaria aduce beneficii semnificative pentru ambele părți.

Această schimbare ar putea avantaja și producătorii de gaze din România, precum Romgaz și OMV Petrom, dar și operatorul sistemului de transport, Transgaz. Capacitatea de transport prin punctul de interconectare dintre România și Ungaria va crește, permițând tranzitarea gazului din Turk Stream către Ungaria și alte destinații europene. În plus, această mutare ar putea contribui la consolidarea poziției României ca furnizor extern de gaze către alte state europene.

Decizia Ucrainei de a nu prelungi acordul de tranzit cu Rusia generează incertitudine în regiune, având în vedere volumul semnificativ de gaze livrat prin această rută. În cazul în care tranzitul gazelor rusești către Europa se va muta integral prin Turk Stream, piețele energetice din regiune vor suferi ajustări semnificative.

Cu toate acestea, perspectivele de diversificare a rutelor și surselor de gaze reprezintă o oportunitate pentru țările din regiune să își consolideze securitatea energetică și să optimizeze utilizarea infrastructurii existente. Evoluția viitoare a pieței energetice din Europa Centrală și de Est va depinde în mare măsură de deciziile luate de statele implicate și de modalitățile de adaptare la noile schimbări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#conductă #gaz #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.