Germania oferă 10 milioane de euro pentru expertiză. Vor fi folosiți pentru reformele din sectorul public

În cadrul unor declarații de presă susținute de Președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier și Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu s-a menționat că Germania oferă un pachet de asistență pentru expertiză care vor fi folosiți pentru reformele din sectorul public.

Fiind întrebați despre așteptările pe care le au cei doi președinți din cooperarea moldo-germană s-a menționat în primul rând posibilități de dezvoltare a noilor specialiști.

„Avem nevoie de sprijin ca să instruim noi procurori, noi judecători care să își facă lucrul cu mult mai bine.”, a spus Maia Sandu.

La rândul său, președintele Germaniei a subliniat importanța întăririi colaborării dintre cele două țări.

„Sunt convins că cooperarea din Germania și Republica Moldova trebuie învigorată, trebuie întărită, trebuie amplificată pentru a crea locuri de muncă pentru tinerii moldoveni aici în patria lor și pentru a avea un motiv ca aceștia să vină acasă.”

De asemenea, președintele Germaniei a anunțat că țara noastră va beneficia de circa 10 milioane de euro pentru expertiză care vor fi folosiți pentru reformele din domeniul public.

„Am adus cu mine un mic pachet în valoare de circa 10 milioane de euro prin care vom pune la dispoziție și expertiză pentru că atunci când vine vorba de a dezvolta reformele din sectorul public este nevoie de expertiză.”, a declarat președintele Germaniei.

Precizăm că, Maia Sandu a efectuat o vizită de lucru în Germania cu patru luni în urmă, unde s-a întâlnit cu Frank-Walter Steinmeier.

Frank-Walter Steinmeier a mai fost în Republica Moldova cu 5 ani în urmă, în calitate de ministru de Externe, precizând acum că „a văzut o schimbare spre bine în țara noastră, comparativ cu atunci”. Acesta a declarat că anume de așa parteneri are nevoie Germania și Uniunea Europeană, care să producă schimbări în țările lor și care să genereze situații stabile între parteneriatele dintre state.

Totodată, șeful statului german a declarat că dorește să-și întărească cooperarea investițiilor, dar mai multe detalii vor fi oferite în luna noiembrie, în cadrul unui forum.

Vizita oficială a președintelui german se înscrie în șirul celor efectuate și de alți șefi de stat, începând cu cea a șefului statului român, Klaus Iohannis, al Lituaniei Gitanas Nauseda, Poloniei, Andrzej Duda, Ucrainei, Vladimir Zelenski. La sfârșitul acestei săptămâni, în vizită oficială în Republica Moldova vine și președintele Sloveniei, Borut Pahor.

Programul de astăzi al celor doi șefi de stat include pentru ora 16:00 inaugurarea Forumului de afaceri moldo-german, care va avea loc la Palatul Republicii. Mâine, 30 septembrie, Maia Sandu și Frank-Walter Steinmeier vor sădi câte un copac la Grădina Botanică din Capitală.

#presedintele germaniei #sectorul public #asistenta #Germania #reforme #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.