Germania oferă 10 milioane de euro pentru expertiză. Vor fi folosiți pentru reformele din sectorul public

În cadrul unor declarații de presă susținute de Președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier și Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu s-a menționat că Germania oferă un pachet de asistență pentru expertiză care vor fi folosiți pentru reformele din sectorul public.

Fiind întrebați despre așteptările pe care le au cei doi președinți din cooperarea moldo-germană s-a menționat în primul rând posibilități de dezvoltare a noilor specialiști.

„Avem nevoie de sprijin ca să instruim noi procurori, noi judecători care să își facă lucrul cu mult mai bine.”, a spus Maia Sandu.

La rândul său, președintele Germaniei a subliniat importanța întăririi colaborării dintre cele două țări.

„Sunt convins că cooperarea din Germania și Republica Moldova trebuie învigorată, trebuie întărită, trebuie amplificată pentru a crea locuri de muncă pentru tinerii moldoveni aici în patria lor și pentru a avea un motiv ca aceștia să vină acasă.”

De asemenea, președintele Germaniei a anunțat că țara noastră va beneficia de circa 10 milioane de euro pentru expertiză care vor fi folosiți pentru reformele din domeniul public.

„Am adus cu mine un mic pachet în valoare de circa 10 milioane de euro prin care vom pune la dispoziție și expertiză pentru că atunci când vine vorba de a dezvolta reformele din sectorul public este nevoie de expertiză.”, a declarat președintele Germaniei.

Precizăm că, Maia Sandu a efectuat o vizită de lucru în Germania cu patru luni în urmă, unde s-a întâlnit cu Frank-Walter Steinmeier.

Frank-Walter Steinmeier a mai fost în Republica Moldova cu 5 ani în urmă, în calitate de ministru de Externe, precizând acum că „a văzut o schimbare spre bine în țara noastră, comparativ cu atunci”. Acesta a declarat că anume de așa parteneri are nevoie Germania și Uniunea Europeană, care să producă schimbări în țările lor și care să genereze situații stabile între parteneriatele dintre state.

Totodată, șeful statului german a declarat că dorește să-și întărească cooperarea investițiilor, dar mai multe detalii vor fi oferite în luna noiembrie, în cadrul unui forum.

Vizita oficială a președintelui german se înscrie în șirul celor efectuate și de alți șefi de stat, începând cu cea a șefului statului român, Klaus Iohannis, al Lituaniei Gitanas Nauseda, Poloniei, Andrzej Duda, Ucrainei, Vladimir Zelenski. La sfârșitul acestei săptămâni, în vizită oficială în Republica Moldova vine și președintele Sloveniei, Borut Pahor.

Programul de astăzi al celor doi șefi de stat include pentru ora 16:00 inaugurarea Forumului de afaceri moldo-german, care va avea loc la Palatul Republicii. Mâine, 30 septembrie, Maia Sandu și Frank-Walter Steinmeier vor sădi câte un copac la Grădina Botanică din Capitală.

#presedintele germaniei #sectorul public #asistenta #Germania #reforme #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță a avertizat, în cadrul emisiunii de la Exclusiv TV, că Republica Moldova este vulnerabilă din cauza dependenței de „banii politici”, pe care i-a comparat cu un „iaz de ploaie”: vin când există susținere politică, dar pot dispărea rapid odată cu schimbarea fluxurilor politice.

Potrivit lui Ioniță, Uniunea Europeană privește tot mai prudent situația din Republica Moldova și ar putea reintroduce condiționalități stricte, similare celor 28 de condiții economice formulate în 2016–2017, care, spune economistul, nu au fost niciodată anulate și pot fi reamintite oricând. „UE se va uita la democrație, la bani și la implementarea reformelor, iar aici avem probleme”, a subliniat el.

Un exemplu concret este proiectul apeductului Chișinău–Strășeni–Călărași, care prevede circa 50 de milioane de euro grant din partea UE și a Germania. Proiectul ar urma să asigure apă pentru raioanele Strășeni și Călărași, să ieftinească apa în Chișinău prin creșterea numărului de consumatori și să reducă costurile de pompare, însă se află în blocaj de peste un an. Ioniță susține că există „un sabotaj din interiorul sistemului”.

Economistul a menționat că ministrul Vladimir Bolea ar fi demarat ședințe pentru a identifica blocajele, iar primarul de Strășeni, Valentina Căseani, ar fi confirmat existența unor obstacole instituționale. „Este grant, nu împrumut. Dacă mai pierdem un an, vom ajunge să explicăm de ce am ratat 50 de milioane de euro”, a spus Ioniță.

Economistul afirmă că, raportat la PIB, Moldova primește de cel puțin două ori mai puține granturi decât ar fi posibil. În 2014, granturile reprezentau circa 3% din PIB, iar dacă acest nivel ar fi fost menținut, în prezent Moldova ar fi trebuit să primească aproape 12 miliarde de lei anual. El estimează, totodată, că în 2025 bugetul a ratat executarea a cel puțin 3 miliarde de lei din cauza absorbției slabe a fondurilor.

Ioniță a amintit și exemple din trecut: finanțările nerambursabile din România pentru renovarea grădinițelor, grantul UE de 25 de milioane de euro pentru gazoductul Iași–Ungheni, precum și programele americane de tip „Provocările Mileniului”, care ar fi putut continua cu sute de milioane de dolari pentru energie și infrastructură, dar nu au fost valorificate.

„Problema nu este lipsa banilor, ci incapacitatea de a pregăti și implementa proiecte. Granturile nu vin în geantă, ele se câștigă prin proiecte”, a conchis economistul, avertizând că fără deblocarea rapidă a proiectelor și accelerarea reformelor, Republica Moldova riscă să piardă sprijinul nerambursabil extern exact într-un moment de susținere politică fără precedent.