Germania și Polonia vor sancțiuni pentru singura industrie din Rusia fără interdicții. Surpriză: 4 țări din Est se opun

După ce Putin a declanșat războiul din Ucraina pe 24 februarie 2022, țările din Uniunea Europeană au impus mai multe calupuri de sancțiuni împotriva Rusiei.

Dar, acum în spatele ușilor închise la Bruxelles, Germania și Polonia vor să lovească și singura industrie din Rusia scăpată de interdicții, cea nucleară. Însă la propunerea respectivă se opun 4 țări din Europa de Est: Ungaria, Cehia, Bulgaria și Slovacia.

Disputa privind sancțiunile care ar viza combustibilul nuclear rusesc este încă în desfășurare cu ușile închise în Uniunea Europeană, potrivit unui raport al cotidianului polonez Dziennik Gazeta Prawna, scrie RMX.

Polonia, Germania și țările baltice cer o atitudine mai dură în privința Rusiei și expulzarea energiei nucleare rusești din comunitate. Cu toate acestea, țările UE nu au convenit încă asupra restricțiilor împotriva sectorului nuclear rusesc.

Țările care se opun sancțiunilor împotriva corporației de stat ruse de energie atomică Rosatom sunt cele care sunt strâns legate de importul de combustibil nuclear rusesc: Bulgaria, Cehia, Slovacia și, mai ales, Ungaria.

Budapesta, în cooperare cu rușii, construiește centrala nucleară PAKS II și este mai degrabă concentrată pe dezvoltarea legăturilor energetice cu Moscova, în loc să se îndepărteze de acestea. Cu toate acestea, Germania, Polonia și țările baltice fac eforturi pentru o poziție mai puternică și pentru eliminarea energiei nucleare rusești din UE.

Dacă s-ar tăia aprovizionarea cu combustibil nuclear rusesc, provocările energetice cu care se confruntă Europa ar fi semnificative. Aproximativ 18 centrale nucleare din Europa Centrală și de Est au fost construite de Rusia, se bazează pe tehnologii rusești și folosesc uraniu îmbogățit furnizat de Rosatom.

Rusia cunoaște valoarea combustibilului nuclear ca monedă de schimb. Analistul senior al echipei Climă și Energie de la Institutul Economic Polonez, Adam Juszczak, a explicat că Putin are și posibilitatea de a vinde uraniu pe alte piețe, iar în acest caz, sancțiunile pot fi mai dureroase pentru UE decât pentru Rusia.

Potrivit Raportului anual al Agenției de Aprovizionare Euratom pentru 2021, fiecare a cincea tonă de uraniu importată de UE a venit din Rusia. Țările UE au importat un total de 2.358 de tone de uraniu brut, plătindu-l lui Vladimir Putin în jur de 210 milioane de euro pentru acesta.

Acest uraniu este folosit în două reactoare din Bulgaria, șase în Republica Cehă, două în Finlanda, patru în Ungaria și patru în Slovacia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Europa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings a reconfirmat pe 5 septembrie 2025 ratingul suveran pe termen lung al Republicii Moldova în valută străină la nivelul „B+”, cu perspectivă stabilă.

Potrivit agenției, calificativul reflectă angajamentul autorităților de a menține stabilitatea macroeconomică și financiară în pofida șocurilor externe, nivelul scăzut, dar în creștere al datoriei guvernamentale, profilul de rambursare gestionabil, sprijinul financiar extern și un PIB pe cap de locuitor mai ridicat decât al altor state cu rating similar. Totuși, aceste avantaje sunt contrabalansate de expunerea ridicată la riscurile geopolitice generate de războiul din Ucraina și de conflictul înghețat din Transnistria, de deficitul mare de cont curent și de povara ridicată a datoriei externe nete.

Fitch notează că Moldova a făcut față în 2025 unui nou șoc energetic, al treilea din 2021 încoace, după ce livrările de gaze rusești către Transnistria au fost întrerupte, afectând alimentarea cu electricitate. Accesul la finanțare externă, importurile alternative de energie și creșterea producției interne, inclusiv din surse regenerabile, au permis evitarea unor întreruperi majore, în pofida prețurilor mai mari.

Instituția remarcă faptul că politica monetară și fiscală prudentă, menținerea regimului de țintire a inflației și flexibilitatea cursului valutar au susținut capacitatea Moldovei de a rezista la șocuri. Inflația este prognozată să revină în intervalul-țintă al BNM (5% ±1,5%) până la finele lui 2025, urmând să se tempereze de la media de 7,8% în 2025 la 5,9% în 2026.

Pe plan fiscal, deficitul bugetar este estimat la 4,9% din PIB în 2025, ca urmare a cheltuielilor generate de lansarea Planului de Creștere și Reformă al UE, iar datoria publică ar urma să urce la 45,5% din PIB până în 2027.

În ceea ce privește perspectivele economice, Fitch prognozează o creștere de 1,4% în 2025, sprijinită de reducerea inflației, relansarea agriculturii și măsurile de sprijin energetic, cu accelerare la 3% în 2026 și 4% în 2027.

Agenția subliniază că menținerea stabilității ratingului depinde de gestionarea riscurilor geopolitice, reducerea vulnerabilităților externe și continuarea reformelor în contextul parcursului european al Moldovei.