Germania și Polonia vor sancțiuni pentru singura industrie din Rusia fără interdicții. Surpriză: 4 țări din Est se opun

După ce Putin a declanșat războiul din Ucraina pe 24 februarie 2022, țările din Uniunea Europeană au impus mai multe calupuri de sancțiuni împotriva Rusiei.

Dar, acum în spatele ușilor închise la Bruxelles, Germania și Polonia vor să lovească și singura industrie din Rusia scăpată de interdicții, cea nucleară. Însă la propunerea respectivă se opun 4 țări din Europa de Est: Ungaria, Cehia, Bulgaria și Slovacia.

Disputa privind sancțiunile care ar viza combustibilul nuclear rusesc este încă în desfășurare cu ușile închise în Uniunea Europeană, potrivit unui raport al cotidianului polonez Dziennik Gazeta Prawna, scrie RMX.

Polonia, Germania și țările baltice cer o atitudine mai dură în privința Rusiei și expulzarea energiei nucleare rusești din comunitate. Cu toate acestea, țările UE nu au convenit încă asupra restricțiilor împotriva sectorului nuclear rusesc.

Țările care se opun sancțiunilor împotriva corporației de stat ruse de energie atomică Rosatom sunt cele care sunt strâns legate de importul de combustibil nuclear rusesc: Bulgaria, Cehia, Slovacia și, mai ales, Ungaria.

Budapesta, în cooperare cu rușii, construiește centrala nucleară PAKS II și este mai degrabă concentrată pe dezvoltarea legăturilor energetice cu Moscova, în loc să se îndepărteze de acestea. Cu toate acestea, Germania, Polonia și țările baltice fac eforturi pentru o poziție mai puternică și pentru eliminarea energiei nucleare rusești din UE.

Dacă s-ar tăia aprovizionarea cu combustibil nuclear rusesc, provocările energetice cu care se confruntă Europa ar fi semnificative. Aproximativ 18 centrale nucleare din Europa Centrală și de Est au fost construite de Rusia, se bazează pe tehnologii rusești și folosesc uraniu îmbogățit furnizat de Rosatom.

Rusia cunoaște valoarea combustibilului nuclear ca monedă de schimb. Analistul senior al echipei Climă și Energie de la Institutul Economic Polonez, Adam Juszczak, a explicat că Putin are și posibilitatea de a vinde uraniu pe alte piețe, iar în acest caz, sancțiunile pot fi mai dureroase pentru UE decât pentru Rusia.

Potrivit Raportului anual al Agenției de Aprovizionare Euratom pentru 2021, fiecare a cincea tonă de uraniu importată de UE a venit din Rusia. Țările UE au importat un total de 2.358 de tone de uraniu brut, plătindu-l lui Vladimir Putin în jur de 210 milioane de euro pentru acesta.

Acest uraniu este folosit în două reactoare din Bulgaria, șase în Republica Cehă, două în Finlanda, patru în Ungaria și patru în Slovacia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Europa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un mic magazin de arme din Arizona a reușit mai întâi să obțină, iar apoi să rateze complet, un contract uriaș de 1 miliard de dolari cu Ucraina, scrie The Financial Times. Povestea firmei OTL Firearms, relatată de publicația britanică, ilustrează una dintre cele mai bizare și costisitoare erori din lanțurile de aprovizionare cu armament pentru Kiev.

Potrivit sursei, la scurt timp după declanșarea războiului în 2022, compania OTL Firearms — un mic retailer local dintr-un centru comercial prăfuit de la periferia orașului Tucson — a semnat un contract secret cu o agenție militară ucraineană. Acordul prevedea livrarea unei cantități uriașe de rachete și muniții de tip sovietic, în valoare totală de aproximativ un miliard de dolari, sumă comparabilă cu bugetul anual de apărare al Estoniei din acea perioadă.

În realitate, însă, firma nu avea nici experiență în exporturi militare, nici depozite logistice sau capacitate de a gestiona un contract guvernamental de asemenea amploare. Ucraina a transferat un avans de 17 milioane de euro, dar nu a primit nici măcar un glonț din partea fostului proprietar al OTL Firearms.

După un proces de arbitraj la Viena, un judecător federal din SUA a decis ca OTL să restituie întreaga sumă, cu dobânzi și cheltuieli de judecată, ceea ce a ridicat totalul la peste 20 de milioane de euro.

Între timp, compania și-a încetat activitatea vizibilă la adresa din Tucson și nu mai răspunde la solicitări, notează Financial Times, subliniind că cazul a devenit un exemplu al haosului și vulnerabilităților din rețelele globale de aprovizionare cu armament destinate Ucrainei.