Germania și Polonia vor sancțiuni pentru singura industrie din Rusia fără interdicții. Surpriză: 4 țări din Est se opun

După ce Putin a declanșat războiul din Ucraina pe 24 februarie 2022, țările din Uniunea Europeană au impus mai multe calupuri de sancțiuni împotriva Rusiei.

Dar, acum în spatele ușilor închise la Bruxelles, Germania și Polonia vor să lovească și singura industrie din Rusia scăpată de interdicții, cea nucleară. Însă la propunerea respectivă se opun 4 țări din Europa de Est: Ungaria, Cehia, Bulgaria și Slovacia.

Disputa privind sancțiunile care ar viza combustibilul nuclear rusesc este încă în desfășurare cu ușile închise în Uniunea Europeană, potrivit unui raport al cotidianului polonez Dziennik Gazeta Prawna, scrie RMX.

Polonia, Germania și țările baltice cer o atitudine mai dură în privința Rusiei și expulzarea energiei nucleare rusești din comunitate. Cu toate acestea, țările UE nu au convenit încă asupra restricțiilor împotriva sectorului nuclear rusesc.

Țările care se opun sancțiunilor împotriva corporației de stat ruse de energie atomică Rosatom sunt cele care sunt strâns legate de importul de combustibil nuclear rusesc: Bulgaria, Cehia, Slovacia și, mai ales, Ungaria.

Budapesta, în cooperare cu rușii, construiește centrala nucleară PAKS II și este mai degrabă concentrată pe dezvoltarea legăturilor energetice cu Moscova, în loc să se îndepărteze de acestea. Cu toate acestea, Germania, Polonia și țările baltice fac eforturi pentru o poziție mai puternică și pentru eliminarea energiei nucleare rusești din UE.

Dacă s-ar tăia aprovizionarea cu combustibil nuclear rusesc, provocările energetice cu care se confruntă Europa ar fi semnificative. Aproximativ 18 centrale nucleare din Europa Centrală și de Est au fost construite de Rusia, se bazează pe tehnologii rusești și folosesc uraniu îmbogățit furnizat de Rosatom.

Rusia cunoaște valoarea combustibilului nuclear ca monedă de schimb. Analistul senior al echipei Climă și Energie de la Institutul Economic Polonez, Adam Juszczak, a explicat că Putin are și posibilitatea de a vinde uraniu pe alte piețe, iar în acest caz, sancțiunile pot fi mai dureroase pentru UE decât pentru Rusia.

Potrivit Raportului anual al Agenției de Aprovizionare Euratom pentru 2021, fiecare a cincea tonă de uraniu importată de UE a venit din Rusia. Țările UE au importat un total de 2.358 de tone de uraniu brut, plătindu-l lui Vladimir Putin în jur de 210 milioane de euro pentru acesta.

Acest uraniu este folosit în două reactoare din Bulgaria, șase în Republica Cehă, două în Finlanda, patru în Ungaria și patru în Slovacia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Europa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.