Germania și Polonia vor sancțiuni pentru singura industrie din Rusia fără interdicții. Surpriză: 4 țări din Est se opun

După ce Putin a declanșat războiul din Ucraina pe 24 februarie 2022, țările din Uniunea Europeană au impus mai multe calupuri de sancțiuni împotriva Rusiei.

Dar, acum în spatele ușilor închise la Bruxelles, Germania și Polonia vor să lovească și singura industrie din Rusia scăpată de interdicții, cea nucleară. Însă la propunerea respectivă se opun 4 țări din Europa de Est: Ungaria, Cehia, Bulgaria și Slovacia.

Disputa privind sancțiunile care ar viza combustibilul nuclear rusesc este încă în desfășurare cu ușile închise în Uniunea Europeană, potrivit unui raport al cotidianului polonez Dziennik Gazeta Prawna, scrie RMX.

Polonia, Germania și țările baltice cer o atitudine mai dură în privința Rusiei și expulzarea energiei nucleare rusești din comunitate. Cu toate acestea, țările UE nu au convenit încă asupra restricțiilor împotriva sectorului nuclear rusesc.

Țările care se opun sancțiunilor împotriva corporației de stat ruse de energie atomică Rosatom sunt cele care sunt strâns legate de importul de combustibil nuclear rusesc: Bulgaria, Cehia, Slovacia și, mai ales, Ungaria.

Budapesta, în cooperare cu rușii, construiește centrala nucleară PAKS II și este mai degrabă concentrată pe dezvoltarea legăturilor energetice cu Moscova, în loc să se îndepărteze de acestea. Cu toate acestea, Germania, Polonia și țările baltice fac eforturi pentru o poziție mai puternică și pentru eliminarea energiei nucleare rusești din UE.

Dacă s-ar tăia aprovizionarea cu combustibil nuclear rusesc, provocările energetice cu care se confruntă Europa ar fi semnificative. Aproximativ 18 centrale nucleare din Europa Centrală și de Est au fost construite de Rusia, se bazează pe tehnologii rusești și folosesc uraniu îmbogățit furnizat de Rosatom.

Rusia cunoaște valoarea combustibilului nuclear ca monedă de schimb. Analistul senior al echipei Climă și Energie de la Institutul Economic Polonez, Adam Juszczak, a explicat că Putin are și posibilitatea de a vinde uraniu pe alte piețe, iar în acest caz, sancțiunile pot fi mai dureroase pentru UE decât pentru Rusia.

Potrivit Raportului anual al Agenției de Aprovizionare Euratom pentru 2021, fiecare a cincea tonă de uraniu importată de UE a venit din Rusia. Țările UE au importat un total de 2.358 de tone de uraniu brut, plătindu-l lui Vladimir Putin în jur de 210 milioane de euro pentru acesta.

Acest uraniu este folosit în două reactoare din Bulgaria, șase în Republica Cehă, două în Finlanda, patru în Ungaria și patru în Slovacia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Europa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament