GG Moldova sărbătorește 12 ani de succes!

Compania GG Moldova sărbătorește un moment important în istoria sa – 12 ani de la înființare! Începând cu 22 Februarie 2012, compania a contribuit la dezvoltarea sectorului industrial din Republica Moldova și a devenit unul dintre principalii angajatori din nordul țării!

GG Moldova face parte din familie a companiei austriece Gebauer & Griller, un lider mondial în producția de cabluri și cablaje pentru transmiterea de date și energie în domeniul auto și industrial, cu o istorie impresionantă de peste 80 de ani. Cu 13 locații și peste 4000 de angajați la nivel global, GG Moldova reprezintă un pilon al acestei rețele de succes.

„De la înființarea primei fabrici în Zona Economică Liberă Bălți, care a creat 100 de locuri de muncă, am evoluat constant. În 2016, odată cu construirea celei de-a doua fabrici și crearea a peste 500 de noi locuri de muncă, am contribuit semnificativ la creșterea economică din regiune.

Astăzi, GG Moldova se bucură de o realizare remarcabilă – depășirea pragului de 1000 de angajați. Acest succes se datorează extinderii portofoliului de clienți și dezvoltării colaborărilor existente.

Valorile și bunăstarea angajaților noștri sunt în centrul preocupărilor noastre. Cultura noastră organizațională, axată pe angajat, oferă nu doar salarii competitive, ci și un pachet generos de beneficii financiare și non-financiare. De la recompense pentru performanță, calitate și prezență, la programe de dezvoltare personală și profesională, evenimentele organizate de companie și un mediu de lucru sigur și sănătos – ne pasă de fiecare membru al echipei noastre.

În perioada următoare, ne propunem să ne consolidăm poziția în Republica Moldova, să atragem talente noi și să le oferim oportunități de carieră remarcabile, alături de un pachet competitiv de salarizare și beneficii extrasalariale.

Mulțumim întregii echipe GG Moldova, clienților noștri și partenerilor pentru sprijinul continuu și pentru că facem împreună istorie în lumea industriei!”, se spune într-un mesaj al Gebauer & Griller Moldova.

Dan-Călin Botean, Managing Director Moldova/Bulgaria

#GG Moldova #aniversare #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atunci când consumatorii comandă sushi sau rulouri cu somon într-un restaurant japonez, rareori își imaginează că acest ingredient „tradițional” este, de fapt, rezultatul uneia dintre cele mai eficiente campanii de marketing alimentar din istorie, inițiată de Norvegia în anii ’80.

În a doua jumătate a anilor 1970 și începutul anilor 1980, Norvegia a extins rapid creșterea industrială a somonului atlantic în fermele din apele reci ale Mării Norvegiei. Pe fondul saturării piețelor interne și europene, autoritățile și industria au început să caute o piață externă mare, solvabilă și cu o cultură dezvoltată a consumului de pește. Japonia s-a dovedit a fi ținta ideală.

Paradoxal însă, la acel moment, somonul era considerat în Japonia impropriu pentru consum crud, fiind asociat cu paraziți. Bucătăria japoneză tradițională folosea pentru sushi și sashimi pești precum tonul, yellowtail sau dorada, în timp ce somonul era doar gătit sau sărat. Diferența esențială consta în faptul că somonul de crescătorie norvegian nu conținea paraziți, precum Anisakis simplex, frecvent întâlniți la somonul sălbatic din Pacific.

În același timp, Japonia se confrunta cu un deficit de ton, ceea ce ducea la creșterea prețurilor, în special pentru carnea grasă ōtoro, extrem de apreciată. Somonul norvegian, sigur pentru consum crud și atractiv vizual, a devenit astfel o alternativă strategică.

Pe acest fundal a fost lansat Project Japan, o inițiativă comună a Norges sjømatråd (Consiliul Norvegian pentru Exportul de Pește) și a Ministerului Pescuitului din Norvegia. În 1985, o delegație oficială condusă de ministrul pescuitului, Thor Listau, a ajuns în Japonia pentru a promova somonul norvegian.

Strategia nu a vizat consumatorul final, ci bucătarii din restaurantele japoneze. Au fost organizate degustări închise, demonstrații culinare, recepții la ambasada Norvegiei din Tokyo și prezentări privind siguranța alimentară a somonului de crescătorie. Mesajul-cheie nu a fost schimbarea tradiției, ci soluționarea problemei deficitului de ton.

Rezultatele au apărut treptat. Primele livrări se ridicau la doar 2–3 tone pe an, însă după aproape un deceniu de efort susținut, importurile au explodat. La începutul anilor 2000, Japonia importa peste 45.000 de tone de somon norvegian anual, iar în prezent aproximativ 84% din somonul proaspăt consumat în Japonia provine din Norvegia.

Cel mai important efect a fost însă global: odată cu răspândirea bucătăriei japoneze în lume, somonul crud a devenit parte a „canonului” sushi-ului. Restaurantele din SUA, Europa sau Rusia au replicat modelul japonez, folosind în majoritate somon norvegian. Astăzi, sushi cu somon este perceput drept „clasic japonez”, deși produsul are origine europeană.

Project Japan este studiat în prezent ca un exemplu de succes de diplomație gastronomică și inginerie culturală, realizat fără conflict cu tradiția și bazat pe răbdare și planificare pe termen lung — trăsături definitorii ale modelului norvegian de politică economică și export.