Comerțul mondial cu bunuri va înregistra o creștere mai mică decât cea a PIB-ului în următorii 10 ani

21 Feb. 2024, 11:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Lupu Eduard
21 Feb. 2024, 11:30 // Bani și Afaceri //  Lupu Eduard

Pe măsură ce economia globală se adaptează la presiunile și perturbările economice și geopolitice, rutele familiare care au definit harta comerțului mondial sunt redesenate, iar culoarele comerciale regionale joacă un rol tot mai important în comerțul mondial.

Schimbările în peisajul comercial arată că în ansamblu, comerțul mondial crește la o rată mai lentă decât economia mondială, o schimbare fundamentală față de tendința de globalism condus de comerț pe care lumea a avut-o în cea mai mare parte a anilor de la sfârșitul Războiului Rece.

Comerțul mondial cu bunuri este prognozat să crească cu 2,8% pe an, în medie, până în 2032, în comparație cu o rată estimată de creștere a PIB-ului global de 3,1% în aceeași perioadă, conform unei noi analize realizate de Boston Consulting Group (BCG).

Apariția și creșterea importanței culoarelor comerciale regionale au ca efect diminuarea dominației rutelor comerciale tradiționale, cum ar fi China-SUA și China-UE.

„Comerțul mondial se schimbă, iar harta, așa cum o știam noi, este redesenată”, susține Nikolaus Lang, director general și partener senior, lider global al practicii Global Advantage a BCG și coautor al raportului. „Pe măsură ce lanțurile de aprovizionare sunt rebalansate și țările vecine își întăresc relațiile comerciale regionale, ne așteptăm să vedem schimbări durabile în fluxurile de bunuri din întreaga lume”.

Cercetarea Boston Consulting Group evidențiază cinci dinamici emergente ale comerțului mondial ce vor caracteriza lumea în deceniul următor:

  • Dinamica Comerțului cu China. Tensiunile comerciale persistente și creșterea „comerțului gestionat” între China și Occident determină o încetinire a acestuia. Scăderea prognozată a comerțului SUA-China este una dintre cele mai semnificative evoluții în harta actualizată a comerțului mondial, prognozând o scădere cu 197 miliarde de dolari a comerțului în 2032 față de nivelul din 2022.. Comerțul Chinei cu UE va continua să crească, dar mai lent decât media globală.
  • Fortăreața America de Nord. Statele Unite, Canada și Mexicul vor beneficia de Acordul SUA-Mexic-Canada (USMCA). Comerțul SUA cu vecinii săi este prognozat să crească cu 466 miliarde de dolari în deceniul următor.
  • Creșterea Comerțului ASEAN. Națiunile din Asia de Sud-Est sunt printre cei mai mari câștigători în noua ordine comercială mondială. Comerțul între statele ASEAN este prognozat să crească cu 1,2 trilioane de dolari în următorii zece ani, întrucât regiunea este văzută din ce în ce mai mult ca fiind o destinație cheie pentru companiile care doresc să-și reducă dependența de China pentru fabricație și aprovizionare, ceea ce conduce la creșterea ASEAN ca platformă pentru exporturile globale. Fundamentele solide din regiunea ASEAN în sine conduc, de asemenea, la o creștere a investițiilor și a activității comerciale.
  • Creșterea explozivă a Indiei. India beneficiază de o structură de costuri redusă, o forță de muncă tot mai capabilă și o logistică în îmbunătățire pentru a deveni o piață internă majoră și o destinație numită generic „China + 1″ pentru fabricația globală. Se estimează că India va obține o creștere medie anuală a comerțului de 6,3%, de două ori mai mare decât media globală.
  • Divergența comerțului rusesc. O mare parte din comerțul Rusiei s-a îndreptat către țările BRICS (Brazilia, China, India și Africa de Sud). În timp ce comerțul Rusiei cu China și India va crește cu 134 miliarde de dolari, respectiv 26 de miliarde de dolari până în 2032, comerțul său cu UE va scădea cu 222 de miliarde de dolari.

„Economia unitară este unul dintre principalii factori ce contribuiie la aceste schimbări, dar geopolitica este și ea un catalizator clar”, a mai precizat Marc Gilbert, director general și partener senior la BCG și coautor al raportului. „Într-un an cu multe alegeri globale cruciale și cu aproape jumătate din populația lumii așteptată să iasă la vot, vedem o continuare a accentului pus pe politica industrială în asigurarea securității economice naționale, crearea de locuri de muncă și energia verde. Una dintre consecințe va fi consolidarea grupărilor comerciale regionale, în special în America de Nord, Uniunea Europeană și ASEAN”.

Potrivit acestuia, China este astăzi cel mai mare exportator mondial de bunuri fabricate, dar pierde în competitivitatea costurilor relative și are o economie internă în descreștere. Pe măsură ce firmele non-chineze își reevaluează lanțul de aprovizionare, comerțul în scădere între China și Occident se va muta în altă parte. Beneficiarii principali ale acestor schimbări de paradigmă vor fi țările ASEAN și India, deoarece multe companii își mută producția în aceste economii, atât pentru a reduce riscurile globale ale lanțului de aprovizionare, cât și pentru a accesa noi piețe. Drept rezultat, comerțul între ASEAN și China va crește cu o valoare impresionantă de 616 miliarde de dolari în deceniul următor, iar comerțul între ASEAN și SUA și Japonia va crește și el, cu peste 200 de miliarde de dolari.

„Aceste schimbări în modelele comerciale reconfigurează economia globală, acest lucru nefiind un accident. Companiile trebuie să gândească strategic și să ia măsuri decisive, altfel riscă să fie prinse în capcana factorilor mereu în schimbare și care sunt în afara controlului lor”, conchide Michael McAdoo.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Iul. 2024, 15:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
26 Iul. 2024, 15:19 // Actual //  Lupu Eduard

În șase luni ale anului 2024, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit cca 31,3 miliarde de lei, înregistrând o creștere de peste 2,3 miliarde de lei sau cu 8,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Date publicate de Ministerul Finanțelor arată că veniturile din impozitul pe venit s-au redus cu 297,5 milioane de lei, la 6,1 miliarde de lei în șase luni le anului 2024 față de perioada similară a anului precedent. Încasările din impozitul  pe proprietate s-au comprimat cu 530 milioane de lei, la 4,7 miliarde de lei.

Totodată, taxa din comerțul exterior s-a redus cu 147,6 milioane de lei, la 1,1 miliarde de lei.

Granturile externe s-au comprimat cu 213,5 milioane de lei, la 500 milioane de lei.

Încasările din veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat reprezintă 14,4 miliarde de lei, iar din cele administrate de către Serviciul Vamal – 17,7 miliarde de lei.

Cheltuielile bugetului de stat au constituit 37,5 miliarde de lei. Comparativ cu perioada similară a anului 2023, acestea sunt mai mari cu 2% sau cu 749 milioane de lei.

Executarea bugetului de stat, la finele lunii mai s-a încheiat cu un deficit în sumă de 6,2 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău