Comerțul mondial cu bunuri va înregistra o creștere mai mică decât cea a PIB-ului în următorii 10 ani

21 Feb. 2024, 11:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
21 Feb. 2024, 11:30 // Bani și Afaceri //  bani.md

Pe măsură ce economia globală se adaptează la presiunile și perturbările economice și geopolitice, rutele familiare care au definit harta comerțului mondial sunt redesenate, iar culoarele comerciale regionale joacă un rol tot mai important în comerțul mondial.

Schimbările în peisajul comercial arată că în ansamblu, comerțul mondial crește la o rată mai lentă decât economia mondială, o schimbare fundamentală față de tendința de globalism condus de comerț pe care lumea a avut-o în cea mai mare parte a anilor de la sfârșitul Războiului Rece.

Comerțul mondial cu bunuri este prognozat să crească cu 2,8% pe an, în medie, până în 2032, în comparație cu o rată estimată de creștere a PIB-ului global de 3,1% în aceeași perioadă, conform unei noi analize realizate de Boston Consulting Group (BCG).

Apariția și creșterea importanței culoarelor comerciale regionale au ca efect diminuarea dominației rutelor comerciale tradiționale, cum ar fi China-SUA și China-UE.

„Comerțul mondial se schimbă, iar harta, așa cum o știam noi, este redesenată”, susține Nikolaus Lang, director general și partener senior, lider global al practicii Global Advantage a BCG și coautor al raportului. „Pe măsură ce lanțurile de aprovizionare sunt rebalansate și țările vecine își întăresc relațiile comerciale regionale, ne așteptăm să vedem schimbări durabile în fluxurile de bunuri din întreaga lume”.

Cercetarea Boston Consulting Group evidențiază cinci dinamici emergente ale comerțului mondial ce vor caracteriza lumea în deceniul următor:

  • Dinamica Comerțului cu China. Tensiunile comerciale persistente și creșterea „comerțului gestionat” între China și Occident determină o încetinire a acestuia. Scăderea prognozată a comerțului SUA-China este una dintre cele mai semnificative evoluții în harta actualizată a comerțului mondial, prognozând o scădere cu 197 miliarde de dolari a comerțului în 2032 față de nivelul din 2022.. Comerțul Chinei cu UE va continua să crească, dar mai lent decât media globală.
  • Fortăreața America de Nord. Statele Unite, Canada și Mexicul vor beneficia de Acordul SUA-Mexic-Canada (USMCA). Comerțul SUA cu vecinii săi este prognozat să crească cu 466 miliarde de dolari în deceniul următor.
  • Creșterea Comerțului ASEAN. Națiunile din Asia de Sud-Est sunt printre cei mai mari câștigători în noua ordine comercială mondială. Comerțul între statele ASEAN este prognozat să crească cu 1,2 trilioane de dolari în următorii zece ani, întrucât regiunea este văzută din ce în ce mai mult ca fiind o destinație cheie pentru companiile care doresc să-și reducă dependența de China pentru fabricație și aprovizionare, ceea ce conduce la creșterea ASEAN ca platformă pentru exporturile globale. Fundamentele solide din regiunea ASEAN în sine conduc, de asemenea, la o creștere a investițiilor și a activității comerciale.
  • Creșterea explozivă a Indiei. India beneficiază de o structură de costuri redusă, o forță de muncă tot mai capabilă și o logistică în îmbunătățire pentru a deveni o piață internă majoră și o destinație numită generic „China + 1″ pentru fabricația globală. Se estimează că India va obține o creștere medie anuală a comerțului de 6,3%, de două ori mai mare decât media globală.
  • Divergența comerțului rusesc. O mare parte din comerțul Rusiei s-a îndreptat către țările BRICS (Brazilia, China, India și Africa de Sud). În timp ce comerțul Rusiei cu China și India va crește cu 134 miliarde de dolari, respectiv 26 de miliarde de dolari până în 2032, comerțul său cu UE va scădea cu 222 de miliarde de dolari.

„Economia unitară este unul dintre principalii factori ce contribuiie la aceste schimbări, dar geopolitica este și ea un catalizator clar”, a mai precizat Marc Gilbert, director general și partener senior la BCG și coautor al raportului. „Într-un an cu multe alegeri globale cruciale și cu aproape jumătate din populația lumii așteptată să iasă la vot, vedem o continuare a accentului pus pe politica industrială în asigurarea securității economice naționale, crearea de locuri de muncă și energia verde. Una dintre consecințe va fi consolidarea grupărilor comerciale regionale, în special în America de Nord, Uniunea Europeană și ASEAN”.

Potrivit acestuia, China este astăzi cel mai mare exportator mondial de bunuri fabricate, dar pierde în competitivitatea costurilor relative și are o economie internă în descreștere. Pe măsură ce firmele non-chineze își reevaluează lanțul de aprovizionare, comerțul în scădere între China și Occident se va muta în altă parte. Beneficiarii principali ale acestor schimbări de paradigmă vor fi țările ASEAN și India, deoarece multe companii își mută producția în aceste economii, atât pentru a reduce riscurile globale ale lanțului de aprovizionare, cât și pentru a accesa noi piețe. Drept rezultat, comerțul între ASEAN și China va crește cu o valoare impresionantă de 616 miliarde de dolari în deceniul următor, iar comerțul între ASEAN și SUA și Japonia va crește și el, cu peste 200 de miliarde de dolari.

„Aceste schimbări în modelele comerciale reconfigurează economia globală, acest lucru nefiind un accident. Companiile trebuie să gândească strategic și să ia măsuri decisive, altfel riscă să fie prinse în capcana factorilor mereu în schimbare și care sunt în afara controlului lor”, conchide Michael McAdoo.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Oct. 2026, 11:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Oct. 2026, 11:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Construcția centurii Chișinăului avansează spre o nouă etapă, după ce autoritățile au finalizat studiul de fezabilitate pentru sectorul al doilea, cu o lungime de aproximativ 8,8 kilometri. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat, în cadrul emisiunii de la Vocea Basarabiei, că finanțarea este asigurată, iar următorul pas este lansarea licitației pentru selectarea companiei care va executa lucrările.

„Noi am primit studiul de fezabilitate, are loc pregătirea caietelor pentru licitație, resurse financiare sunt. A trecut toată partea birocratică, urmează ca AND să finalizeze caietele de sarcini și vom deschide licitația”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Bolea, sectorul al doilea al centurii va începe de la nodul rutier din direcția Ialoveni–Leușeni, în zona unde se termină porțiunea de drum cu patru benzi, și se va întinde pe aproximativ 8,8 kilometri până în zona Sculeni.

Acest tronson urmează să completeze sectorul întâi al centurii, care face legătura dintre Ialoveni și nodul rutier menționat.

Ministrul a precizat că autoritățile pregătesc în paralel și sectorul al treilea al centurii, care ar urma să facă legătura dintre zona Sculeni și podul de la Cricova. În perioada următoare este așteptată prezentarea studiului de fezabilitate, document care va permite estimarea costurilor necesare pentru construcție.

„Încercăm în 2027 să identificăm resurse financiare și să scoatem și sectorul trei în proces de construcție”, a declarat Vladimir Bolea.

Oficialul avertizează însă că realizarea lucrărilor va provoca dificultăți serioase în trafic, inclusiv pentru șoferii care utilizează zilnic drumurile din apropierea Capitalei.

Pentru a limita perioada restricțiilor și a accelera execuția, autoritățile intenționează să împartă sectorul al doilea în mai multe segmente de construcție.

„Noi înțelegem că vom bloca, adică construcția centurii în sine va aduce foarte multe inconveniențe și incomodități. Din acest considerent, noi chiar acești opt kilometri îi împărțim în mai multe segmente, ca să fie mai rapidă construcția”, a explicat ministrul.

Bolea a recunoscut că șantierul va afecta circulația rutieră, însă a subliniat că obiectivul este executarea lucrărilor într-un termen cât mai scurt și cu perturbări cât mai reduse.

Întrebat dacă municipiul Chișinău ar putea avea o centură completă în următorii câțiva ani, ministrul a evitat să ofere un termen concret.

Potrivit acestuia, durata realizării sectoarelor doi și trei va depinde de momentul semnării contractelor de construcție. Totodată, finalizarea acestor două tronsoane nu va însemna închiderea întregului inel rutier din jurul Capitalei.

„Nu în finalitate, pentru că mai există sectoarele patru, cinci și șase. Trebuie, într-un final, să se închidă. Celelalte, patru, cinci și șase, sunt în fază de proiectare”, a precizat Vladimir Bolea.