Gigantul Airbnb, companie care închiriază locuințe pe termen scurt, acuzat de evaziune

Un judecător italian a ordonat confiscarea a 779,5 milioane de euro de la gigantul Airbnb, care închiriază locuinţe pe termen scurt, pentru presupuse fapte de evaziune fiscală, relatează BBC.

Procurorii susţin că firma nu a reuşit să colecteze de la proprietarii de locuinţe impozitele cuvenite pentru venituri obţinute din închirieri în valoare de aproximativ 3,7 miliarde de euro.

Proprietarii din Italia trebuie să plătească un impozit de 21% din veniturile obţinute.

Trei persoane care au deţinut funcţii de conducere la Airbnb între 2017 şi 2021 sunt, de asemenea, investigate, au precizat procurorii Tribunalului din Milano într-un comunicat.

Airbnb a declarat pentru BBC că este „surprinsă şi dezamăgită de acţiunea anunţată de procurorul italian”. Purtătorul de cuvânt al Airbnb, Christopher Nutly, a declarat că sediul european al firmei a lucrat pentru a rezolva problema cu agenţia fiscală italiană încă din luna iunie. „Suntem încrezători că am acţionat în deplină conformitate cu legea şi intenţionăm să ne exercităm drepturile în legătură cu această problemă”, a spus Nutly.

În 2022, Airbnb a contestat legea italiană care obligă compania şi alţi furnizori de servicii de închiriere pe termen scurt să reţină 21% din veniturile din chirii de la proprietari şi să le direcţioneze apoi către autorităţile fiscale. Compania a susţinut că cerinţele Italiei privind impozitarea contravin principiului Uniunii Europene privind libertatea de a furniza servicii în cele 27 de ţări din blocul comunitar. Ulterior, instanţa supremă a UE a decis însă că Airbnb trebuie să respecte aceste condiţii.

În ultimii ani, autorităţile italiene au intensificat controalele asupra practicilor fiscale ale marilor companii, precum Airbnb, care funcţionează în ţară din 2008. Procurorii italieni au lansat anchete legate de taxe împotriva Netflix şi Meta, potrivit presei.

Luna trecută, politicienii italieni au declarat că intenţionează să ia măsuri drastice împotriva proprietarilor care nu plătesc impozite pe chiriile pe termen scurt prin intermediul unor platforme precum Airbnb. Partidul Forza Italia, aflat la guvernare, a declarat că ţara va trece la introducerea unui cod naţional de identificare pentru închirierile pe termen scurt. „Acest cod va scoate la iveală veniturile celor care închiriază apartamente fără să le declare”, a declarat reporterilor liderul Forza Italia, vicepremierul Antonio Tajani.

Politicienii estimează că această măsură ar putea creşte veniturile fiscale ale Italiei cu 1 miliard de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#evaziune #chirie #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că finanțarea oferită Republicii Moldova de Uniunea Europeană este deja prevăzută în cadrul Planului de creștere convenit cu Bruxelles-ul și nu reprezintă o trecere de la o finanțare tehnică la una politică.

„Finanțarea care face parte din planul de creștere cu Uniunea Europeană este deja prevăzută și face parte din programul nostru cu UE. Putem să o numim politică, dar nu cred că este vorba de o schimbare de la tehnic la politic. Parcursul nostru politic spre Uniunea Europeană este clar și cunoscut”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, aceste resurse vor asigura surse financiare suficiente pentru proiectele de investiții, urmând ca detaliile să fie stabilite în cadrul unor discuții suplimentare cu partenerii europeni. „Probabil va exista și un memorandum care va prevedea parametrii și reguli foarte clare, de care să țină cont atât autoritățile, cât și ceilalți parteneri ai noștri”, a explicat oficialul.

Declarațiile ministrului vin pe fundalul unor critici formulate de economistul Veaceslav Ioniță, care a avertizat că Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și că Guvernul se bazează tot mai mult pe finanțarea din partea Uniunii Europene.

Potrivit lui Ioniță, această schimbare explică și atitudinea mai relaxată a autorităților față de dezechilibrele bugetare. „Până acum cinci ani, circa 70% din finanțarea externă venea din surse condiționate, precum FMI. Astăzi, aproximativ 80% vine din partea Uniunii Europene”, a afirmat economistul, subliniind că finanțarea a devenit una predominant politică, pe fondul contextului geopolitic și al războiului din Ucraina.

Economistul avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă, cu venituri bugetare slabe, cheltuieli orientate spre consum și investiții insuficiente, în timp ce povara datoriei crește. Potrivit acestuia, în anul viitor, Republica Moldova ar urma să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din sumă va fi destinată plății dobânzilor.

În replică, ministrul Finanțelor insistă că finanțarea din partea Uniunii Europene nu este una conjuncturală, ci derivă dintr-un cadru strategic clar, care urmărește susținerea investițiilor și a parcursului european al Republicii Moldova.