Gigantul Airbnb, companie care închiriază locuințe pe termen scurt, acuzat de evaziune

Un judecător italian a ordonat confiscarea a 779,5 milioane de euro de la gigantul Airbnb, care închiriază locuinţe pe termen scurt, pentru presupuse fapte de evaziune fiscală, relatează BBC.

Procurorii susţin că firma nu a reuşit să colecteze de la proprietarii de locuinţe impozitele cuvenite pentru venituri obţinute din închirieri în valoare de aproximativ 3,7 miliarde de euro.

Proprietarii din Italia trebuie să plătească un impozit de 21% din veniturile obţinute.

Trei persoane care au deţinut funcţii de conducere la Airbnb între 2017 şi 2021 sunt, de asemenea, investigate, au precizat procurorii Tribunalului din Milano într-un comunicat.

Airbnb a declarat pentru BBC că este „surprinsă şi dezamăgită de acţiunea anunţată de procurorul italian”. Purtătorul de cuvânt al Airbnb, Christopher Nutly, a declarat că sediul european al firmei a lucrat pentru a rezolva problema cu agenţia fiscală italiană încă din luna iunie. „Suntem încrezători că am acţionat în deplină conformitate cu legea şi intenţionăm să ne exercităm drepturile în legătură cu această problemă”, a spus Nutly.

În 2022, Airbnb a contestat legea italiană care obligă compania şi alţi furnizori de servicii de închiriere pe termen scurt să reţină 21% din veniturile din chirii de la proprietari şi să le direcţioneze apoi către autorităţile fiscale. Compania a susţinut că cerinţele Italiei privind impozitarea contravin principiului Uniunii Europene privind libertatea de a furniza servicii în cele 27 de ţări din blocul comunitar. Ulterior, instanţa supremă a UE a decis însă că Airbnb trebuie să respecte aceste condiţii.

În ultimii ani, autorităţile italiene au intensificat controalele asupra practicilor fiscale ale marilor companii, precum Airbnb, care funcţionează în ţară din 2008. Procurorii italieni au lansat anchete legate de taxe împotriva Netflix şi Meta, potrivit presei.

Luna trecută, politicienii italieni au declarat că intenţionează să ia măsuri drastice împotriva proprietarilor care nu plătesc impozite pe chiriile pe termen scurt prin intermediul unor platforme precum Airbnb. Partidul Forza Italia, aflat la guvernare, a declarat că ţara va trece la introducerea unui cod naţional de identificare pentru închirierile pe termen scurt. „Acest cod va scoate la iveală veniturile celor care închiriază apartamente fără să le declare”, a declarat reporterilor liderul Forza Italia, vicepremierul Antonio Tajani.

Politicienii estimează că această măsură ar putea creşte veniturile fiscale ale Italiei cu 1 miliard de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#evaziune #chirie #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.