Gigantul Gazprom cutremură Chișinăul. Spînu: Vor ca auditul datoriei să fie făcut de Moldovagaz

Gazprom și-ar dori ca auditul datoriei să fie făcut tot de Moldovagaz. Or, acest lucru contravine protocolului semnat la Sankt Petersburg, a comentat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu acuzațiile Gazpromului care a spus că nu se ia în calcul și opinia părții ruse cu privire la selectarea companiei de audit.

Probabil că Gazprom își dorește ca auditul datoriei să fie făcut de Moldovagaz, însă în protocol scrie foarte clar că auditul este făcut de partea moldovenească care înseamnă Guvernul Republicii Moldova și Agenția Proprietății Publice. Or, acea datorie pe care o pretinde Gazprom de la Moldovagaz nu poate fi auditată de compania care este datoare. Este nevoie de acel audit independent. Probabil aici este disensiunea. Noi vom continua să discutăm și să ajungem la ceea ce am convenit în octombrie”, a explica Spînu.

Ministrul a adăugat că Republica Moldova este un partener credibil și de bună credință și își dorește auditul independent al datoriei.

Fostul consilier al Maiei Sandu și actualul membru al Consiliului de Observatori la Moldovagaz, Veaceslav Negruța a publicat astăzi, 9 februarie, punctul 5 al protocolului agreat de Moldova și Rusia. „Un audit independent al datoriilor și penalităților pretinse între cei doi agenți economici este în interesul tuturor, inclusiv „Gazprom” și „Moldovagaz”. „Iar caracterul independent al auditului datoriilor poate fi asigurat de „partea moldovenească”/Guvernul Republicii Moldova, conform Protocolului din 29.10.2021 și respectând cadrul legal”, susține Negruța.

Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat pe 27 ianuarie că a finalizat pregătirea documentației de atribuire aferentă procedurii de achiziție publică privind achiziționarea serviciilor de audit al datoriei SA „Moldovagaz” față de SA „Gazprom” și SRL „Factoring Finance” pentru gazele livrate consumatorilor din regiunea separatistă transnistreană.

Gazprom a anunțat în data de 8 februarie în comunicatul său că Republica Moldova nici măcar nu ar fi ținut cont de propunerile Gazprom pentru alegerea companiei care va efectua auditul.

În cazul în care acest audit la Moldovagaz va avea loc, până la 1 mai 2022 Moldovagaz și Gazprom vor semna un acord de reglementare a datoriei Moldovagaz pentru gazul livrat consumatorilor de pe malul drept al Nistrului pentru un termen de cinci ani.

Compania de distribuție a gazelor naturale Moldovagaz a fost înființată în 1999. Gazprom controlează 50+1% în Moldovagaz, în timp ce Guvernul Republicii Moldova deține încă 35,3% din acțiuni, iar 13,44% aparține republicii nerecunoscute Transnistria, care și-a transferat acțiunile către Gazprom pentru administrare.

#Molodvagaz #protocol #audit #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.