Gigantul Gazprom cutremură Chișinăul. Spînu: Vor ca auditul datoriei să fie făcut de Moldovagaz

Gazprom și-ar dori ca auditul datoriei să fie făcut tot de Moldovagaz. Or, acest lucru contravine protocolului semnat la Sankt Petersburg, a comentat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu acuzațiile Gazpromului care a spus că nu se ia în calcul și opinia părții ruse cu privire la selectarea companiei de audit.

Probabil că Gazprom își dorește ca auditul datoriei să fie făcut de Moldovagaz, însă în protocol scrie foarte clar că auditul este făcut de partea moldovenească care înseamnă Guvernul Republicii Moldova și Agenția Proprietății Publice. Or, acea datorie pe care o pretinde Gazprom de la Moldovagaz nu poate fi auditată de compania care este datoare. Este nevoie de acel audit independent. Probabil aici este disensiunea. Noi vom continua să discutăm și să ajungem la ceea ce am convenit în octombrie”, a explica Spînu.

Ministrul a adăugat că Republica Moldova este un partener credibil și de bună credință și își dorește auditul independent al datoriei.

Fostul consilier al Maiei Sandu și actualul membru al Consiliului de Observatori la Moldovagaz, Veaceslav Negruța a publicat astăzi, 9 februarie, punctul 5 al protocolului agreat de Moldova și Rusia. „Un audit independent al datoriilor și penalităților pretinse între cei doi agenți economici este în interesul tuturor, inclusiv „Gazprom” și „Moldovagaz”. „Iar caracterul independent al auditului datoriilor poate fi asigurat de „partea moldovenească”/Guvernul Republicii Moldova, conform Protocolului din 29.10.2021 și respectând cadrul legal”, susține Negruța.

Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat pe 27 ianuarie că a finalizat pregătirea documentației de atribuire aferentă procedurii de achiziție publică privind achiziționarea serviciilor de audit al datoriei SA „Moldovagaz” față de SA „Gazprom” și SRL „Factoring Finance” pentru gazele livrate consumatorilor din regiunea separatistă transnistreană.

Gazprom a anunțat în data de 8 februarie în comunicatul său că Republica Moldova nici măcar nu ar fi ținut cont de propunerile Gazprom pentru alegerea companiei care va efectua auditul.

În cazul în care acest audit la Moldovagaz va avea loc, până la 1 mai 2022 Moldovagaz și Gazprom vor semna un acord de reglementare a datoriei Moldovagaz pentru gazul livrat consumatorilor de pe malul drept al Nistrului pentru un termen de cinci ani.

Compania de distribuție a gazelor naturale Moldovagaz a fost înființată în 1999. Gazprom controlează 50+1% în Moldovagaz, în timp ce Guvernul Republicii Moldova deține încă 35,3% din acțiuni, iar 13,44% aparține republicii nerecunoscute Transnistria, care și-a transferat acțiunile către Gazprom pentru administrare.

#Molodvagaz #protocol #audit #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.