Gigantul Gazprom cutremură Chișinăul. Spînu: Vor ca auditul datoriei să fie făcut de Moldovagaz

Gazprom și-ar dori ca auditul datoriei să fie făcut tot de Moldovagaz. Or, acest lucru contravine protocolului semnat la Sankt Petersburg, a comentat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu acuzațiile Gazpromului care a spus că nu se ia în calcul și opinia părții ruse cu privire la selectarea companiei de audit.

Probabil că Gazprom își dorește ca auditul datoriei să fie făcut de Moldovagaz, însă în protocol scrie foarte clar că auditul este făcut de partea moldovenească care înseamnă Guvernul Republicii Moldova și Agenția Proprietății Publice. Or, acea datorie pe care o pretinde Gazprom de la Moldovagaz nu poate fi auditată de compania care este datoare. Este nevoie de acel audit independent. Probabil aici este disensiunea. Noi vom continua să discutăm și să ajungem la ceea ce am convenit în octombrie”, a explica Spînu.

Ministrul a adăugat că Republica Moldova este un partener credibil și de bună credință și își dorește auditul independent al datoriei.

Fostul consilier al Maiei Sandu și actualul membru al Consiliului de Observatori la Moldovagaz, Veaceslav Negruța a publicat astăzi, 9 februarie, punctul 5 al protocolului agreat de Moldova și Rusia. „Un audit independent al datoriilor și penalităților pretinse între cei doi agenți economici este în interesul tuturor, inclusiv „Gazprom” și „Moldovagaz”. „Iar caracterul independent al auditului datoriilor poate fi asigurat de „partea moldovenească”/Guvernul Republicii Moldova, conform Protocolului din 29.10.2021 și respectând cadrul legal”, susține Negruța.

Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat pe 27 ianuarie că a finalizat pregătirea documentației de atribuire aferentă procedurii de achiziție publică privind achiziționarea serviciilor de audit al datoriei SA „Moldovagaz” față de SA „Gazprom” și SRL „Factoring Finance” pentru gazele livrate consumatorilor din regiunea separatistă transnistreană.

Gazprom a anunțat în data de 8 februarie în comunicatul său că Republica Moldova nici măcar nu ar fi ținut cont de propunerile Gazprom pentru alegerea companiei care va efectua auditul.

În cazul în care acest audit la Moldovagaz va avea loc, până la 1 mai 2022 Moldovagaz și Gazprom vor semna un acord de reglementare a datoriei Moldovagaz pentru gazul livrat consumatorilor de pe malul drept al Nistrului pentru un termen de cinci ani.

Compania de distribuție a gazelor naturale Moldovagaz a fost înființată în 1999. Gazprom controlează 50+1% în Moldovagaz, în timp ce Guvernul Republicii Moldova deține încă 35,3% din acțiuni, iar 13,44% aparține republicii nerecunoscute Transnistria, care și-a transferat acțiunile către Gazprom pentru administrare.

#Molodvagaz #protocol #audit #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.