Grecia: Anul 2022 a fost extraordinar pentru turism. Se așteaptă la venituri record

Turismul în Grecia, un pilon vital al economiei ţării, este în grafic pentru a înregistra venituri record anul acesta, depăşind nivelul de dinaintea pandemiei, susţin oficialii locali, experţi din industrie şi analişti, transmite Xinhua.

„2022 a fost extraordinar pentru turism, sunt foarte încântat să spun că atât destinaţiile celebre, cât şi cele alternative, Grecia continentală sau insulele, au fost pline de călători şi de turişti anul acesta, urmând să depăşim în 2022 numărul de vizitatori străini înregistrat în 2019, care până acum a fost un an record în domeniul turismului”, a afirmat Vassilis Kikilias, ministrul elen al Turismului, într-un interviu acordat recent Xinhua.

În 2019, au sosit 32 milioane de turişti iar veniturile s-au situat la 18 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Banca Centrală a Greciei (BoG), scrie Agerpres.

Datele de până acum indică o revenire solidă. Veniturile din turism au urcat cu 224,5% în iunie şi cu 329,3% în perioada ianuarie-iunie 2022, faţă de perioadele similare din 2021. Faţă de 2019, veniturile din turism au urcat cu 2,3% în iunie 2022.

Creditorul elen Alpha Bank se aşteaptă ca veniturile Greciei din turism să ajungă la 20 miliarde de euro anul acesta, în urma reluării călătoriilor după pandemie.

După doi ani foarte dificili pentru turism, anul acesta avem o redresare robustă, care va sprijini semnificativ economia Greciei. În condiţiile în care în mod obişnuit turismul este responsabil pentru 25% din Produsul Intern Brut al Greciei, evoluţia foarte bună a turismului este importantă pentru economie”, a apreciat Alexandros Vassilikos, preşedintele Asociaţiei hotelierilor eleni (HCH).

Turismul a reprezentat motorul creşterii economiei Greciei cu 7,7% în trimestrul doi din 2022, faţă de perioada similară din 2021, conform datelor Oficiului elen de statistică (ELSTAT).

Performanţa impresionantă a turismului din Grecia – în pofida dificultăţilor legate de pandemie, războiul din Ucraina şi criza energiei – este rezultatul unei bune planificări, a muncii intense şi a colaborării în rândul tuturor celor implicaţi, a explicat Kikilias.

#turism #Grecia #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.