Agricultorii să-și pună pofta în cui cu facilitățile fiscale! Budianschi: Este amenințată sustenabilitatea bugetului

Ministerul Finanțelor nu agreează ideea acordării unor facilități fiscale pentru agricultorii afectați de seceta severă din acest an. Ministrul Dumitru Budianschi spune că acordarea facilităților fiscale pentru fermieri nu este o soluție întrucât bugetul de stat nu are alte venituri decât taxele și impozitele colectate. Politica executivului este de a susține agenții economici prin programe țintite să asigure dezvoltarea afacerilor, nu prin facilități fiscale, care pun în pericol sustenabilitatea bugetului, transmite IPN.

Recent, printr-o scrisoare comună semnată de președintele Federației Naționale a Fermierilor, președintele Asociației Moldova Fruct și președintele Asociației Forța Fermierilor, agricultorii au cerut autorităților amânarea plăților către creditori și acordarea facilităților fiscale pentru fermierii care au avut de suferit de pe urma secetei.

„Noi analizăm un pachet de măsuri pentru agricultorii care au suferit de pe urma secetei și în scurt timp ele vor fi anunțate. Noi avem politica de a ținti foarte bine acoperirea prejudiciilor prin susținerea agricultorilor și businessului în general, prin programe de sprijin. Când e vorba de facilități fiscale, nu are loc o țintire atât de bună și pierdem veniturile la buget. Prin asta se pierde capacitatea bugetului de a finanța agricultura, inclusiv prin Fondul de Intervenții în Agricultură, prin programe de subvenționare”, a spus Dumitru Budianschi în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Potrivit ministrului, toți trebuie să achite taxele și impozitele către stat, conform legii. „La fel ca și agricultorii, noi avem același interes ca atunci când ei au probleme, când au loc calamități, să existe pentru ei programe de susținere. De asemenea, susținem și încurajăm agricultorii să se asigure, dar tendința generală este de a susține agricultorii țintit și mai puțin să ajungem la practica facilităților fiscale. Noi nu avem alte surse de venit decât taxele și impozitele cetățenilor. Atât cât colectăm de la business, de la cetățeni, atât putem oferi înapoi societății. Concret în această situație excepțională, agricultorii pot fi ajutați prin metode țintite, dar eficiente pentru ei”, a mai spus ministrul.

Potrivit reprezentanților mai multor organizații agricole, seceta severă din acest an a compromis recolta de porumb în proporții de 80-90 la sută, în timp ce recolta de floarea soarelui și de sfeclă de zahăr a fost compromisă în proporții de 60-70 la sută. Fermierii spun că din cauza inacțiunilor statului o mare parte din ramura agriculturii riscă să ajungă în faliment, generând pierderea a mii de locuri de muncă.

#facilitati #agricultori #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie