Grecia va deveni un nod de depozitare şi transport a gazului natural

Grecia va deveni un nod de depozitare şi transport a gazului natural, care va acoperi nu numai nevoile naţionale, dar şi ale ţărilor din zonă, a declarat joi premierul Kyriakos Mitsotakis.

Precizările au fost făcute în cadrul unei declaraţii de presă comune susţinute alături de prim-ministrul Nicolae Ciucă, prezent în Republica Elenă, cu prilejul operaţionalizării interconectorului de gaze Grecia – Bulgaria.

„Am fost de comun acord să reactualizăm colaborarea noastră în domeniul energetic. Grecia va deveni un nod de depozitare şi transport a gazului natural, care va acoperi nu numai nevoile naţionale, dar şi nevoile din zonă şi bineînţeles şi din România. Bineînţeles că nu vorbim numai şi numai despre un acord simplu comercial de colaborare, dar este şi o dovadă a solidarităţii şi bineînţeles a responsabilităţii pe care o avem în zona noastră. Mâine vom inaugura conducta de gaz la Alexandroupolis şi va fi un pas important pe care îl vom face în faţă în structurile şi infrastructurile noastre atât de importante pentru a dobândi o independenţă, am putea spune, de gazul natural care vine din Rusia”, a precizat Kyriakos Mitsotakis.

Premierul grec a menţionat că Rusia foloseşte gazul natural ca pe un „instrument” geostrategic şi a subliniat că, prin invazia în Ucraina, Rusia a încălcat legislaţia internaţională, având nişte „revendicări crude”. El a menţionat că discuţiile cu premierul Ciucă au vizat şi modalităţi de susţinere a Ucrainei, în privinţa exportului producţiei agricole.

„Vom încerca să găsim posibilităţi diferite, drumuri diferite, căi diferite de export şi transport a producţiei agricole din Ucraina înspre pieţele internaţionale, după cum am amintit şi cu altă ocazie. Am analizat în comun cum ar putea, de exemplu, prin intermediul Mării Negre şi al Mediteranei, această producţie să ajungă pe pieţele internaţionale. La toate aceste probleme pe care le-am discutat am observat că avem păreri apropiate, există compasiune şi din această cauză am căzut de comun acord ca cele două ţări să aibă acţiuni comune atât la nivelul NATO, cât şi în alte foruri internaţionale”, a spus Kyriakos Mitsotakis.

Pe de altă parte, Kyriakos Mitsotakis a făcut referire şi la „provocări” din partea Ankarei, adăugând că aceste acţiuni pun la îndoială de multe ori convenţiile internaţionale.

„L-am informat pe domnul premier Nicolae Ciucă despre provocările continue pe care le are Ankara, despre retorica pe care o foloseşte, despre mişcările, am putea spune de atac, ale Turciei, care pun la îndoială de multe ori convenţiile internaţionale şi drepturile pe care le avem noi, drepturile primordiale pe care le avem noi. Încă o dată, am spus că ţara noastră se va apăra şi este pregătită oricând şi hotărâtă oricând, în orice moment, pentru a-şi apăra drepturile naţionale şi internaţionale. Bineînţeles, însă, că trebuie să existe întotdeauna un dialog benefic de pe ambele părţi”, a spus premierul Greciei.

Kyriakos Mitsotakis a mulţumit pentru faptul că pompierii români au ajutat anul trecut Grecia să combată incendiile de pădure, dovedind „un profesionalism extraordinar şi devotament”. El a adăugat că această colaborare a continuat, iar în acest an 28 de pompieri români, având opt vehicule, sunt prezenţi în Grecia, în baza unui program de protecţie civilă al Uniunii Europene.

Totodată, a făcut referire la vernisajul unei expoziţii deschise la Muzeul Bizantin, menite să marcheze 140 de ani de relaţii diplomatice bilaterale, organizată în baza unei „colaborări extraordinare” dintre Ambasada României la Atena şi Arhiva Diplomatică Istorică a Ministerului de Externe din Atena.

#hub #gaz #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.