Grecia va deveni un nod de depozitare şi transport a gazului natural

Grecia va deveni un nod de depozitare şi transport a gazului natural, care va acoperi nu numai nevoile naţionale, dar şi ale ţărilor din zonă, a declarat joi premierul Kyriakos Mitsotakis.

Precizările au fost făcute în cadrul unei declaraţii de presă comune susţinute alături de prim-ministrul Nicolae Ciucă, prezent în Republica Elenă, cu prilejul operaţionalizării interconectorului de gaze Grecia – Bulgaria.

„Am fost de comun acord să reactualizăm colaborarea noastră în domeniul energetic. Grecia va deveni un nod de depozitare şi transport a gazului natural, care va acoperi nu numai nevoile naţionale, dar şi nevoile din zonă şi bineînţeles şi din România. Bineînţeles că nu vorbim numai şi numai despre un acord simplu comercial de colaborare, dar este şi o dovadă a solidarităţii şi bineînţeles a responsabilităţii pe care o avem în zona noastră. Mâine vom inaugura conducta de gaz la Alexandroupolis şi va fi un pas important pe care îl vom face în faţă în structurile şi infrastructurile noastre atât de importante pentru a dobândi o independenţă, am putea spune, de gazul natural care vine din Rusia”, a precizat Kyriakos Mitsotakis.

Premierul grec a menţionat că Rusia foloseşte gazul natural ca pe un „instrument” geostrategic şi a subliniat că, prin invazia în Ucraina, Rusia a încălcat legislaţia internaţională, având nişte „revendicări crude”. El a menţionat că discuţiile cu premierul Ciucă au vizat şi modalităţi de susţinere a Ucrainei, în privinţa exportului producţiei agricole.

„Vom încerca să găsim posibilităţi diferite, drumuri diferite, căi diferite de export şi transport a producţiei agricole din Ucraina înspre pieţele internaţionale, după cum am amintit şi cu altă ocazie. Am analizat în comun cum ar putea, de exemplu, prin intermediul Mării Negre şi al Mediteranei, această producţie să ajungă pe pieţele internaţionale. La toate aceste probleme pe care le-am discutat am observat că avem păreri apropiate, există compasiune şi din această cauză am căzut de comun acord ca cele două ţări să aibă acţiuni comune atât la nivelul NATO, cât şi în alte foruri internaţionale”, a spus Kyriakos Mitsotakis.

Pe de altă parte, Kyriakos Mitsotakis a făcut referire şi la „provocări” din partea Ankarei, adăugând că aceste acţiuni pun la îndoială de multe ori convenţiile internaţionale.

„L-am informat pe domnul premier Nicolae Ciucă despre provocările continue pe care le are Ankara, despre retorica pe care o foloseşte, despre mişcările, am putea spune de atac, ale Turciei, care pun la îndoială de multe ori convenţiile internaţionale şi drepturile pe care le avem noi, drepturile primordiale pe care le avem noi. Încă o dată, am spus că ţara noastră se va apăra şi este pregătită oricând şi hotărâtă oricând, în orice moment, pentru a-şi apăra drepturile naţionale şi internaţionale. Bineînţeles, însă, că trebuie să existe întotdeauna un dialog benefic de pe ambele părţi”, a spus premierul Greciei.

Kyriakos Mitsotakis a mulţumit pentru faptul că pompierii români au ajutat anul trecut Grecia să combată incendiile de pădure, dovedind „un profesionalism extraordinar şi devotament”. El a adăugat că această colaborare a continuat, iar în acest an 28 de pompieri români, având opt vehicule, sunt prezenţi în Grecia, în baza unui program de protecţie civilă al Uniunii Europene.

Totodată, a făcut referire la vernisajul unei expoziţii deschise la Muzeul Bizantin, menite să marcheze 140 de ani de relaţii diplomatice bilaterale, organizată în baza unei „colaborări extraordinare” dintre Ambasada României la Atena şi Arhiva Diplomatică Istorică a Ministerului de Externe din Atena.

#hub #gaz #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La un an de la implementarea modificărilor legislative care au transformat programul guvernamental „Prima Casă” în „Prima Casă Plus”, economistul Stas Madan de la Expert-Grup trage un semnal de alarmă: măsurile adoptate au contribuit direct la scumpirea explozivă a apartamentelor în Chișinău, fără o fundamentare economică solidă și ignorând recomandările specialiștilor.

Potrivit datelor analizate, prețurile la apartamente în capitală au crescut într-un ritm fără precedent. Conform Indicelui publicat de Banca Națională a Moldovei, în trimestrul IV 2024 acestea au urcat cu 25,6% față de aceeași perioadă din 2023, iar în primul trimestru din 2025 cu încă 32,9% față de anul precedent. Chiar BNM recunoaște că această creștere accelerată este determinată, în mare parte, de extinderea accesului la finanțare prin programul „Prima Casă Plus”.

Printre măsurile criticate de Madan se numără:

majorarea plafonului valorii maxime a locuinței eligibile de la 1 la 2,5 milioane lei, în condițiile în care prețurile crescuseră până atunci cu cel mult 85% din 2018 încoace;
relaxarea gradului maxim de îndatorare al beneficiarilor, de la 50% la 70% din venitul net lunar, ceea ce a permis accesarea unor credite mai mari și, implicit, a locuințelor mai scumpe;
creșterea cotei de garantare oferite de stat până la 65% pentru locuințele relativ noi din Chișinău, fapt care a încurajat băncile să-și asume riscuri mai mari.

Toate aceste măsuri au alimentat un efect de bulă imobiliară: dezvoltatorii și agenții imobiliari au profitat rapid de noul context și au crescut prețurile, știind că cererea este susținută artificial prin garanțiile și condițiile generoase oferite de stat.

Pe fondul acestei „relaxări fiscale” masive, ponderea apartamentelor cumpărate cu credite ipotecare a crescut de la 23% în 2023 la 61% în primul trimestru din 2025. Valoarea medie a unui credit ipotecar a urcat de la 954.000 lei la 1,3 milioane lei, în timp ce numărul creditelor acordate a crescut cu peste 40% în doar un an. Aproximativ 42% dintre acestea au fost oferite prin programul „Prima Casă Plus”.

Cu toate acestea, piața începe să dea semne de oboseală. În trimestrul II 2025, numărul de apartamente vândute în Chișinău a scăzut cu 65% față de aceeași perioadă a anului trecut. BNM avertizează într-unul din cele mai recente rapoarte despre „riscul de supraapreciere a bunurilor imobile rezidențiale”, iar Stas Madan spune clar: „Piața are nevoie de o corecție în jos. Tertipurile de a menține prețurile sus se epuizează. Tic-tac.”

Economistul își exprimă dezamăgirea față de lipsa de reacție a Parlamentului, care a votat aproape în unanimitate proiectul, fără dezbateri serioase sau întrebări, precum și față de tăcerea partidelor extraparlamentare și a presei generaliste.

„Nu spun că prețurile nu ar fi crescut deloc dacă nu se adopta ‘Prima Casă Plus’. Dar cu certitudine ar fi crescut într-un ritm mai mic, dacă se ținea cont de recomandările noastre”, a conchis Madan.