Grup închis pe Facebook pentru și despre Antreprenoriat. E 100% fără publicitate

Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova (AIM) a lansată Comunitatea Antreprenorilor, un grup închis pe rețeaua de socializare Facebook, pentru și despre Antrepenoriat.

Dacă desfășori o activitate antreprenorială și ai nevoie de susținerea colegilor, ori vrei să cunoști mai multe despre realitatea antreprenorială din Moldova, poți avea acces la resursele informaționale AIM şi oamenii valoroşi din comunitate.
Înscrie-te aici: https://www.facebook.com/groups/antreprenoridinmoldova

„Obiectivele noastre, care derivă din activitatea alianței și pe care ne dorim să le realizăm în cadrul comunității create, sunt consolidarea și dezvoltarea culturii antreprenoriale, crearea noilor oportunități de colaborare și ajutor reciproc, și nu în ultimul rând, tranformarea fiecărui antreprenor într-un partener încrezător în dialogul cu autoritățile. Ne dorim să adunăm cât mai mulți antreprenori și să conlucrăm pentru realizarea unor dorințe comune, de a dezvolta un mediu antreprenorial-juridic clar și transparent și de a promova creșterea economică și investițiile în Moldova„, relatează directorul executiv AIM, Liliana Busuioc.

Ce beneficii oferă AIM membrilor comunității?

Interviuri cu Antreprenorii din Companiile de Top din Moldova;
Workshopuri practice cu Experți (pe aspecte legale, fiscale, acces la finanțare, vânzări, marketing digital și resurse umane);
Rezumatele activității AIM, inclusiv rapoartele întrevederilor cu Autoritățile;
Experiența Experților pentru o activitate antreprenorială mai bună;
Resurse motivaționale și inspiraționale.

Ce așteaptă AIM de la membrii comunității?

Dialog;
Schimb de experiențe;
Susținere și ajutor reciproc;
Crearea și extinderea relațiilor dintre membri.

Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova este o asociație de afaceri neguvernamentală ce întrunește întreprinderi mici și mijlocii care activează în Republica Moldova. Misiunea organizației rezidă în promovarea și protejarea prosperității întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova, și a celor care conlucrează cu acestea, astfel încât comunitatea de afaceri să progreseze, iar cetățenii să se bucure de bunăstare.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.