Guvernatorul Elvira Nabiullina, dată absentă nemotivat. Un canal de Telegram susţine că a suferit o operaţie

Potrivit canalului de Telegram Cheka-Ogpu, Nabiullina a suferit o intervenţie chirurgicală în spital, care era programată. Nabiullina, care conduce Banca Rusiei din 2013, urma să vorbească la forumul „Ziua finanţelor”, de la târgul Rossiya, din Moscova.

Nabiullina, în vârstă de 60 de ani, este creditată cu asigurarea stabilităţii economice a Rusiei, după ce Occidentul a decis cele mai dure sancţiuni impuse vreodată unei economii majore, ca răspuns la decizia Rusiei de a trimite armata în Ucraina, în 2022 Decizia sa de a ridica ratele dobânzilor la 20% la scurt timp după începutul războiului şi impunerea controalelor asupra capitalului au fost factori cruciali în apărarea rublei şi prevenirea unor fluxuri serioase de capital care ar fi putut deraia economia rusă.

Îngreunată de o inflaţie mare, cu mult peste ţinta de 4% a Băncii Centrale, Nabiullina a fost nevoită să ridice dobânzile la nivelul actual de 16%, pe care unii lideri de afaceri l-au criticat, stabilindu-l ca fiind prohibitiv. Aproximativ 300 de miliarde de dolari în active au fost îngheţate de sancţiuni.

Apărătorii săi susţin că a modernizat politica Băncii Centrale ruse, în special lansând un curs de schimb flotant în noiembrie 2014. Nabiullina a fost lăudată în ţară şi în străinătate pentru că a condus economia rusă prin prăbuşirea preţurilor petrolului şi primul val de sancţiuni occidentale după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nabiulina #guvernator #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.