Guvernul corectează greșeala MEI. Poziția definitivată în scandalul vânzării Portului Giurgiulești cu 1000€

Guvernul Republicii Moldova corectează poziția Ministerului Economiei și Infrastructurii în scandalul cumpărării Portului Internațional Liber Giurgiulești contra sumei de doar 1000 de euro de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. În baza Acordului de Investiții, Guvernul face precizări referitoare la cine sunt investitorii adevărați ai Portului Giurgiulești.

„Acordul de Investiții „Cu privire la Portul Internațional Liber „Giurgiuleşti” a fost încheiat la 24 decembrie 2004 între Guvernul Republicii Moldova și investitorii „AZPETROL” SRL (în prezent – „Bemol Retail” SRL ), „AZERTRANS” SRL (în prezent – „Danube Logistics” SRL), „AZPETROL REFINERY” SRL (în prezent – Bemol Refinery SRL).”, citează Guvernul în cadrul unui comunicat de presă.

Totodată, Executivul precizează că își îndeplinește obligațiunile prevăzute în Acordul de Investiții, păstrându-și integritatea instituțională, asigurând în mod transparent funcționalitatea legii și a instituțiilor statului în respectarea principiilor legale.

„În contextul celor sus menționate, Guvernul va păstra poziția echidistantă față de părțile semnatare ale Acordului de Investiții și îndeamnă toate părțile aflate în litigiile legate de Portul Internațional Liber „Giurgiulești” să își soluționeze diferendele în conformitate cu dreptul pertinent în instanțele judecătorești competente.”, se mai scrie în comunicat.

Astfel, poziția Guvernului Republicii Moldova corectează comunucarea Ministerului Economiei care, conform Acordului de Investiții, putea duce la revendicarea de la statul Republica Moldova a investiției de 52 de milioane de euro, realizată de către Bemol Retail SRL.

Analiză de Veaceslav Ioniță: Moldova riscă achite despăgubiri de 52 mil. de euro investitorului Portului Giurgiulești

Amintim că recent, Guvernul, condus de premierul interimar Aureliu Ciocoi, l-a desemnat pe Ion Răuleţ reprezentant al Guvernului în Portul Internațional Liber Giurgiulești, scria anterior Mold-Street.com.

Decizia a fost luată la propunerea Ministerului Economiei și Infrastructurii, fără a fi prezentată vreo motivare a acestei desemnări.

Datele publice arată că desemnarea lui Răuleț are loc la doar câteva zile după demisia Tatianei Onufrei din funcţia de şef-adjunct al Direcției politici economice și mediul de afaceri din cadrul MEI. Tatiana Onufrei ocupa din mai 2019 şi postul de reprezentant al Guvernului în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti (PILG).

Plecarea ei are loc în contextul în care Ministerul Economiei s-a lăsat atras de partea BERD în litigiul pentru controlul asupra Portului Giurgiuleşti.

Cadrul Legal

Potrivit comunicatului Guvernului, conform Legii nr.8/2005 cu privire la Portul Internațional Liber „Giurgiulești”, pe teritoriul portului a fost întemeiată zona economică liberă – Portul Internațional Liber „Giurgiulești” (PILG) pe un termen de 25 de ani, în scopul accelerării dezvoltării economice a zonei de Sud a Republicii Moldova, asigurării securității energetice şi securității transporturilor țării, precum şi dezvoltării comerțului internațional. PILG este parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova, separată din punct de vedere economic, în care se aplică legislația Republicii Moldova. Accesul pe teritoriul Portului International este reglementat de regulamentul aprobat de Guvern. Funcția de administrare operațională a activității zonei economice libere Portul Internațional Liber „Giurgiulești” (PILG) i-a revenit „Danube Logistics” SRL, entitate juridică înregistrată în Republica Moldova.

Activitatea economică în cadrul PILG este reglementată de Legea nr.7/2005 pentru probarea Acordului de investiții „Cu privire la Portul Internațional Liber „Giurgiulești”, Legea nr.8/2005 cu privire la Portul Internațional Liber „Giurgiulești” și Hotărârea Guvernului nr.721/2005 cu privire la activitatea Portului Internațional Liber „Giurgiulești”.

Scandalul din jurul Portului Giurgiulești

Potrivit informației prezentate de către BERD, începând cu 7 mai 2021, instituția financiară a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării, valoarea ei fiind potrivit datelor oficiale doar 1.000 de euro.

Mai exact, în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Tranzacția a avut loc în pofida faptului că activele și cota parte Danube Logistics SRL se aflau sub sechestru judiciar.

Se întâmplă după ce Thomas Moser a operat în mod fraudulos cu activele Danube Logistics, trecându-le în propriul portofoliu de investiții contra sumei de doar 344 de dolari americani.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţine, într-o analiză, că în urma acestei tranzacției de cumpărare a Portului Internațional Liber Giurgiulești de către BERD, contra sumei de doar 1000 € , Republica Moldova a rămas fără Portul Giurgiuleşti şi a fost țepuită de 100 milioane de euro.

#PILG

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investiția în imobiliare rămâne o opțiune populară pentru mulți, dar rentabilitatea poate varia semnificativ între apartamente noi și vechi. Un calcul al randamentului anual al investiției poate oferi o imagine clară asupra avantajelor și dezavantajelor fiecărei opțiuni.

Potrivit calculelor, un apartament nou de 50 de metri pătrați, cu un preț de 2.000 de euro pe metru pătrat, ar avea un cost total de 100.000 de euro. Dacă chiria lunară pentru acest apartament este de 550 de euro, randamentul anual se situează la 6,6%. Aceasta înseamnă că, pentru această investiție, chiria lunară acoperă aproximativ 6,6% din prețul apartamentului pe an.

Pe de altă parte, un apartament vechi cu aceeași suprafață de 50 de metri pătrați, dar la un preț de 1.400 de euro pe metru pătrat, ar costa 70.000 de euro. Chiria lunară pentru acest tip de apartament este de 390 de euro, iar randamentul anual se ridică la 6,69%. Acest procent mai mare sugerează că investiția într-un apartament vechi ar putea oferi un randament mai bun pe termen lung.

Aceste randamente sunt competitive în comparație cu inflația de 5,3% din luna octombrie, sugerând că, cel puțin în acest context, investițiile imobiliare ar putea să ofere un oarecare avantaj financiar.

Cu toate acestea, trebuie luat în considerare faptul că inflația afectează nu doar prețul imobilelor și chiria, dar și costurile de întreținere, dobânzile la credite și puterea de cumpărare a consumatorilor. De asemenea, randamentele imobiliare nu sunt garantate, iar fluctuațiile pieței pot influența semnificativ rezultatele.

În ciuda acestei incertitudini economice, mulți investitori încă văd în imobiliare o opțiune de protejare a capitalului împotriva inflației, oferind o sursă stabilă de venituri pasive.