Guvernul promite 100.000 de joburi, dar nu deschide piața muncii pentru străini

03 Nov. 2025, 11:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Nov. 2025, 11:11 // Actual //  Ursu Victor

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, afirmă că Republica Moldova nu intenționează să deschidă piața muncii pentru cetățenii străini, în pofida problemelor de pe piața internă a forței de muncă. Într-o conferință de presă, ministra a subliniat că accentul actual al politicilor guvernamentale este pus pe mobilizarea populației autohtone și reducerea șomajului intern.

„Înțelegem îngrijorarea cu privire la piața forței de muncă. Noi la minister întreprindem măsuri active pentru angajarea populației. Vrem să ne asigurăm că cetățenii care sunt șomeri își obțin un loc de muncă. Prin restructurările și reformele realizate la Agenția Forței de Muncă și la Inspecția Muncii avem progrese vizibile – tot mai mulți oameni aflați în căutarea unui loc de muncă reușesc să se angajeze”, a declarat Natalia Plugaru.

Potrivit ministrei, programul guvernamental prevede angajarea a peste 100.000 de persoane în următorii patru ani, un obiectiv considerat esențial pentru redresarea pieței muncii.

Întrebată dacă Republica Moldova ia în calcul atragerea forței de muncă străine pentru a acoperi deficitul de lucrători, ministra a fost categorică:

„Nu discutăm despre deschiderea pieței muncii pentru cetățeni străini, acest scenariu nu este pus în discuție”.

Într-o analiză recentă, economistului Veaceslav Ioniță a descris situația ocupării forței de muncă drept „un colaps fără precedent”. Potrivit datelor prezentate de Ioniță, în primul trimestru al anului 2025, Republica Moldova a pierdut 21.000 de locuri de muncă, iar față de vârful atins în 2023, pierderea totală este de 54.000 de persoane.

„Nu mai vorbim de un trend, ci de un colaps. În termeni anualizați, doar 833.000 de persoane mai sunt ocupate în câmpul muncii, iar trimestrial – doar 773.000, cel mai mic nivel din istoria post-independență”, avertizează economistul.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!