Guvernul promite 100.000 de joburi, dar nu deschide piața muncii pentru străini

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, afirmă că Republica Moldova nu intenționează să deschidă piața muncii pentru cetățenii străini, în pofida problemelor de pe piața internă a forței de muncă. Într-o conferință de presă, ministra a subliniat că accentul actual al politicilor guvernamentale este pus pe mobilizarea populației autohtone și reducerea șomajului intern.

„Înțelegem îngrijorarea cu privire la piața forței de muncă. Noi la minister întreprindem măsuri active pentru angajarea populației. Vrem să ne asigurăm că cetățenii care sunt șomeri își obțin un loc de muncă. Prin restructurările și reformele realizate la Agenția Forței de Muncă și la Inspecția Muncii avem progrese vizibile – tot mai mulți oameni aflați în căutarea unui loc de muncă reușesc să se angajeze”, a declarat Natalia Plugaru.

Potrivit ministrei, programul guvernamental prevede angajarea a peste 100.000 de persoane în următorii patru ani, un obiectiv considerat esențial pentru redresarea pieței muncii.

Întrebată dacă Republica Moldova ia în calcul atragerea forței de muncă străine pentru a acoperi deficitul de lucrători, ministra a fost categorică:

„Nu discutăm despre deschiderea pieței muncii pentru cetățeni străini, acest scenariu nu este pus în discuție”.

Într-o analiză recentă, economistului Veaceslav Ioniță a descris situația ocupării forței de muncă drept „un colaps fără precedent”. Potrivit datelor prezentate de Ioniță, în primul trimestru al anului 2025, Republica Moldova a pierdut 21.000 de locuri de muncă, iar față de vârful atins în 2023, pierderea totală este de 54.000 de persoane.

„Nu mai vorbim de un trend, ci de un colaps. În termeni anualizați, doar 833.000 de persoane mai sunt ocupate în câmpul muncii, iar trimestrial – doar 773.000, cel mai mic nivel din istoria post-independență”, avertizează economistul.

#plugaru #munca #criză #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.