Helvetas Moldova a anunțat câștigătorii concursului de desen „Ce vreau să mă fac când voi fi MARE”

Peste 100 de copii cu vârste între 6 și 17 ani au participat la concursul național de desen cu tema „Ce vreau să mă fac când voi fi MARE”, organizat de Helvetas Moldova. Evenimentul, desfășurat între 27 mai și 1 iunie, a fost o ocazie de exprimare a aspirațiile profesionale prin artă.

Participanții au prezentat o gamă largă de cariere tradiționale și inovatoare, de la pictori și stomatologi la programatori și cosmonauți, evidențiind un interes crescut pentru domeniile STEM și ecologie.

Juriul concursului a fost impresionat de calitatea și originalitatea lucrărilor, selectând trei desene câștigătoare pe baza numărului de aprecieri primite.

Vârsta 6-9 ani: Andreea Boghean, 6 ani, originară din Ungheni – 125 de Like-uri
Frecventează clubul de gimnastică și dorește să devină o gimnastă adevărată când va crește mare.

Vârsta 10-13 ani: Andreea Chihai, 11 ani, satul Cania, r. Cantemir – 114 Like-uri
Visează să devină profesoară.

Vârsta 14-17 ani: Dumitru Șadrin, 16 ani, satul Corlăteni, r. Râșcani – 30 de Like-uri

Când va crește mare, visează să devină căpitan pe corabie

În plus, o selecție de 50 de desene a fost expusă pe pagina Helvetas Moldova, fiind ilustrată diversitatea și creativitatea copiilor și adolescenților creativi. Pentru a le vizualiza, accesați acest LINK.

Această inițiativă subliniază potențialul imens al viitoarei forțe de muncă din Moldova și rolul esențial al educației în modelarea aspirațiilor profesionale ale copiilor. Organizatorii concursului speră că acesta va inspira nu doar participanții, ci și comunitatea mai largă, să privească spre viitor cu optimism și curaj.

Concursul „Ce vreau să mă fac când voi fi MARE” a fost organizat în cadrul proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială”, implementat în consorțiu de Helvetas Moldova și HEKS – EPER Moldova, cu sprijinul Guvernului Elveției (Swiss Cooperation in Moldova). Partener strategic de implementare: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

#Helvetas #castigatori #concurs #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.