Iarna a blocat Moldova! Locuitorii din 41 de localități rămân fără curent electric

Situația energetică în nordul Republicii Moldova rămâne critică, după ce mai multe localități din raioanele Florești, Rezina și Sîngerei au fost afectate de întreruperi de curent. Conform informațiilor furnizate de SA „RED-Nord”, la ora 10:00, aproximativ 11491 de consumatori din 40 de localități sunt încă privați de energie electrică, anunță Ministerul Energiei.

Într-un efort de a remedia situația, 6137 de consumatori din 15 localități din Raionul Rezina au fost reconectați la rețeaua de energie electrică. Cu toate acestea, în zona de operare a Premier Energy Distribution, 4122 de consumatori au fost reconectați, dar încă 10500 de consumatori din 26 de localități din raioanele Orhei, Telenești, Nisporeni și Criuleni rămân fără energie electrică.

SA „Energocom” a comunicat că a asigurat acoperirea comercială integrală a necesarului de consum a malului drept, fără întreruperi semnificative.

De asemenea, SA „Termoelectrica” și SA „CET-Nord” au raportat despre funcționarea stabilă a unităților de generare, contribuind la menținerea stabilității în alimentarea cu energie electrică.

Infrastructura de transport și distribuție a gazelor naturale funcționează în mod stabil, potrivit informațiilor furnizate. Autoritățile locale și companiile de distribuție energetică au mobilizat echipe pentru a remedia defecțiunile și a reconecta consumatorii afectați cât mai curând posibil.

Se recomandă cetățenilor afectați să urmărească informațiile oficiale și să colaboreze cu autoritățile pentru a facilita intervențiile și a reduce impactul întreruperilor de curent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.