Idei de afaceri! Și din artă se fac bani: Care sunt condițiile pentru un business de milioane

Piața artei nu înseamnă doar a vizita câteva expoziții, de a vedea câteva tablouri sau sculpturi, ci este și un sector economic plin de oportunități de business.

WallStreet.ro a vorbit cu Ioana Ciocan, directoarea și inițiatoarea Art Safari, care organizează unele dintre cele mai importante expoziții și evenimente de artă de la noi. Astfel, s-a aflat că această industrie poate genera bani frumoși, dacă ești atent la unele aspecte, mai ales că în ultimii ani au apărut unele schimbări.

Potrivit directoarei Art Safari, în prezent, oamenii sunt mai conectați decât oricând la lumea artei, grație expansiunii social media și a mijloacelor de comunicare online.

„Cumpărarea de artă online, din oricare colț al lumii, a devenit posibilă. Motivațiile cumpărării de artă pe timp de pandemie sunt de la pasiune până la investiții pe termen lung. Arta poate reprezenta o afacere de succes. O afacere foarte bine structurată, care depinde de experiența, preferințele, gusturile celor implicați. Piața de artă e la fel ca oricare alta, dar are o particularitate – mizează pe opere, pe lucrări de artă. Finalitatea este aceeași: profitul”, a explicat Ioana Ciocan pentru WallStreet.ro.

Directoarea Art Safari a mai spus că arta poate fi profitabilă chiar și într-o țară precum România, dar trebuie să fii atent.

Arta poate fi un business foarte bun, dacă îți alegi un consilier bun, spune Ioana Ciocan.

„Arta se cumpără în primul rând cu inima. Colecționarii creează legături imediate cu o operă. Investiția în artă poate fi extrem de profitabilă în România, mai ales dacă știi ce și cum să alegi de aceea este bine să fii informat, să apelezi la un consultat de artă. Să vizitezi cât mai multe expoziții, muzee.

Așadar, dacă ai bani să investești în artă trebuie să:

cunoști preferințele, gusturile celor implicați într-o tranzacție;
să fii informat în legătură cu operele de artă, cu numele artiștilor vandabili și populari;
să vizitezi cât mai multe expoziții și muzee;
nu în ultimul rând, să-ți găsești și un consultat de artă.

Orice este de vânzare, iar cumpărătorii se găsesc în toate categoriile

Ioana Ciocan spune că în artă orice este de vânzare, operele de artă putând lua multe forme, iar prețurile variază în funcție de renumele artistului.

„E vandabil orice își dorește clientul. Poate fi grafică, sculptură, tablouri. Cel mai scump tablou vândut vreodată în România la o licitație este tabloul «Țărăncuță cu basma albă» al lui Nicolae Grigorescu. Suma? 340.000 de euro.

Opera a fost expusă și la Aeroportul Internațional Henri Coandă în cadrul Art Safari Aeroport Museum. O lucrare record ca aceasta reprezintă o investiție sigură, ea se vinde oricând la licitație în România sau în străinătate”, ne-a mai spus Ioana Ciocan.

Potrivit Ioanei Ciocan, clienții sunt din diferite domenii.

„Clienții de artă și investitorii provin din toate categoriile: de la studenți care sunt îndrăgostiți de artă până la bănci, iar sumele investite variază de la 100 euro până la 1 milion de euro sau recordul mondial Salvator Mundi DaVinci 450 milioane de euro”, a mai spus inițiatoarea Art Safari.

#artsafari #business profitabil #arta #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.