Idei de afaceri! Și din artă se fac bani: Care sunt condițiile pentru un business de milioane

Piața artei nu înseamnă doar a vizita câteva expoziții, de a vedea câteva tablouri sau sculpturi, ci este și un sector economic plin de oportunități de business.

WallStreet.ro a vorbit cu Ioana Ciocan, directoarea și inițiatoarea Art Safari, care organizează unele dintre cele mai importante expoziții și evenimente de artă de la noi. Astfel, s-a aflat că această industrie poate genera bani frumoși, dacă ești atent la unele aspecte, mai ales că în ultimii ani au apărut unele schimbări.

Potrivit directoarei Art Safari, în prezent, oamenii sunt mai conectați decât oricând la lumea artei, grație expansiunii social media și a mijloacelor de comunicare online.

„Cumpărarea de artă online, din oricare colț al lumii, a devenit posibilă. Motivațiile cumpărării de artă pe timp de pandemie sunt de la pasiune până la investiții pe termen lung. Arta poate reprezenta o afacere de succes. O afacere foarte bine structurată, care depinde de experiența, preferințele, gusturile celor implicați. Piața de artă e la fel ca oricare alta, dar are o particularitate – mizează pe opere, pe lucrări de artă. Finalitatea este aceeași: profitul”, a explicat Ioana Ciocan pentru WallStreet.ro.

Directoarea Art Safari a mai spus că arta poate fi profitabilă chiar și într-o țară precum România, dar trebuie să fii atent.

Arta poate fi un business foarte bun, dacă îți alegi un consilier bun, spune Ioana Ciocan.

„Arta se cumpără în primul rând cu inima. Colecționarii creează legături imediate cu o operă. Investiția în artă poate fi extrem de profitabilă în România, mai ales dacă știi ce și cum să alegi de aceea este bine să fii informat, să apelezi la un consultat de artă. Să vizitezi cât mai multe expoziții, muzee.

Așadar, dacă ai bani să investești în artă trebuie să:

cunoști preferințele, gusturile celor implicați într-o tranzacție;
să fii informat în legătură cu operele de artă, cu numele artiștilor vandabili și populari;
să vizitezi cât mai multe expoziții și muzee;
nu în ultimul rând, să-ți găsești și un consultat de artă.

Orice este de vânzare, iar cumpărătorii se găsesc în toate categoriile

Ioana Ciocan spune că în artă orice este de vânzare, operele de artă putând lua multe forme, iar prețurile variază în funcție de renumele artistului.

„E vandabil orice își dorește clientul. Poate fi grafică, sculptură, tablouri. Cel mai scump tablou vândut vreodată în România la o licitație este tabloul «Țărăncuță cu basma albă» al lui Nicolae Grigorescu. Suma? 340.000 de euro.

Opera a fost expusă și la Aeroportul Internațional Henri Coandă în cadrul Art Safari Aeroport Museum. O lucrare record ca aceasta reprezintă o investiție sigură, ea se vinde oricând la licitație în România sau în străinătate”, ne-a mai spus Ioana Ciocan.

Potrivit Ioanei Ciocan, clienții sunt din diferite domenii.

„Clienții de artă și investitorii provin din toate categoriile: de la studenți care sunt îndrăgostiți de artă până la bănci, iar sumele investite variază de la 100 euro până la 1 milion de euro sau recordul mondial Salvator Mundi DaVinci 450 milioane de euro”, a mai spus inițiatoarea Art Safari.

#artsafari #business profitabil #arta #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.