Idei de afaceri! Și din artă se fac bani: Care sunt condițiile pentru un business de milioane

Piața artei nu înseamnă doar a vizita câteva expoziții, de a vedea câteva tablouri sau sculpturi, ci este și un sector economic plin de oportunități de business.

WallStreet.ro a vorbit cu Ioana Ciocan, directoarea și inițiatoarea Art Safari, care organizează unele dintre cele mai importante expoziții și evenimente de artă de la noi. Astfel, s-a aflat că această industrie poate genera bani frumoși, dacă ești atent la unele aspecte, mai ales că în ultimii ani au apărut unele schimbări.

Potrivit directoarei Art Safari, în prezent, oamenii sunt mai conectați decât oricând la lumea artei, grație expansiunii social media și a mijloacelor de comunicare online.

„Cumpărarea de artă online, din oricare colț al lumii, a devenit posibilă. Motivațiile cumpărării de artă pe timp de pandemie sunt de la pasiune până la investiții pe termen lung. Arta poate reprezenta o afacere de succes. O afacere foarte bine structurată, care depinde de experiența, preferințele, gusturile celor implicați. Piața de artă e la fel ca oricare alta, dar are o particularitate – mizează pe opere, pe lucrări de artă. Finalitatea este aceeași: profitul”, a explicat Ioana Ciocan pentru WallStreet.ro.

Directoarea Art Safari a mai spus că arta poate fi profitabilă chiar și într-o țară precum România, dar trebuie să fii atent.

Arta poate fi un business foarte bun, dacă îți alegi un consilier bun, spune Ioana Ciocan.

„Arta se cumpără în primul rând cu inima. Colecționarii creează legături imediate cu o operă. Investiția în artă poate fi extrem de profitabilă în România, mai ales dacă știi ce și cum să alegi de aceea este bine să fii informat, să apelezi la un consultat de artă. Să vizitezi cât mai multe expoziții, muzee.

Așadar, dacă ai bani să investești în artă trebuie să:

cunoști preferințele, gusturile celor implicați într-o tranzacție;
să fii informat în legătură cu operele de artă, cu numele artiștilor vandabili și populari;
să vizitezi cât mai multe expoziții și muzee;
nu în ultimul rând, să-ți găsești și un consultat de artă.

Orice este de vânzare, iar cumpărătorii se găsesc în toate categoriile

Ioana Ciocan spune că în artă orice este de vânzare, operele de artă putând lua multe forme, iar prețurile variază în funcție de renumele artistului.

„E vandabil orice își dorește clientul. Poate fi grafică, sculptură, tablouri. Cel mai scump tablou vândut vreodată în România la o licitație este tabloul «Țărăncuță cu basma albă» al lui Nicolae Grigorescu. Suma? 340.000 de euro.

Opera a fost expusă și la Aeroportul Internațional Henri Coandă în cadrul Art Safari Aeroport Museum. O lucrare record ca aceasta reprezintă o investiție sigură, ea se vinde oricând la licitație în România sau în străinătate”, ne-a mai spus Ioana Ciocan.

Potrivit Ioanei Ciocan, clienții sunt din diferite domenii.

„Clienții de artă și investitorii provin din toate categoriile: de la studenți care sunt îndrăgostiți de artă până la bănci, iar sumele investite variază de la 100 euro până la 1 milion de euro sau recordul mondial Salvator Mundi DaVinci 450 milioane de euro”, a mai spus inițiatoarea Art Safari.

#artsafari #business profitabil #arta #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”