Imagini spectaculoase de la Leova – Bumbăta, cel mai scump drum din ţară

Lucrările pentru amenajarea punctului de trecere a frontierei Leova – Bumbăta, a drumului de acces și a parcării pentru camioane au fost finalizate, anunță ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, într-un mesaj pe Facebook.

„De la deschiderea acestui pod, au fost înregistrate peste 39.100 de treceri ale frontierei, demonstrând importanța și utilitatea acestei infrastructuri. În perioada următoare, autoritățile vor colabora cu omologii din România pentru a asigura deschiderea permanentă a punctului de trecere, 24 de ore din 24”, a mai spus ministrul Spînu.

Proiectul a inclus:
– Drum de acces de la punctul de trecere a frontierei de stat Leova-Bumbăta către str. Podul de Flori, cu o lungime de 2,089 km;
– Platforma punctului de trecere a frontierei (PTF) pe o suprafață de aproximativ 11.500 m²;
– Platformă de parcare pe o suprafață de circa 13.000 m², suficientă pentru aproximativ 100 de camioane;
– Drum de ocolire a orașului Leova, cu o lungime de 1,5 km (G99 – str. Podul de Flori), format din trei sectoare.

Valoarea totală a lucrărilor de construcție a drumului de acces și a infrastructurii punctului de frontieră Leova – Bumbăta se ridică la suma de 252,23 milioane de lei. Inițial, pentru construcția drumului erau prevăzuți 260 de milioane de lei, ceea ce face ca fiecare kilometru de drum să coste aproximativ 3,5 milioane de euro, fiind cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bumbata #pod #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.