Imagini spectaculoase de la Leova – Bumbăta, cel mai scump drum din ţară

Lucrările pentru amenajarea punctului de trecere a frontierei Leova – Bumbăta, a drumului de acces și a parcării pentru camioane au fost finalizate, anunță ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, într-un mesaj pe Facebook.

„De la deschiderea acestui pod, au fost înregistrate peste 39.100 de treceri ale frontierei, demonstrând importanța și utilitatea acestei infrastructuri. În perioada următoare, autoritățile vor colabora cu omologii din România pentru a asigura deschiderea permanentă a punctului de trecere, 24 de ore din 24”, a mai spus ministrul Spînu.

Proiectul a inclus:
– Drum de acces de la punctul de trecere a frontierei de stat Leova-Bumbăta către str. Podul de Flori, cu o lungime de 2,089 km;
– Platforma punctului de trecere a frontierei (PTF) pe o suprafață de aproximativ 11.500 m²;
– Platformă de parcare pe o suprafață de circa 13.000 m², suficientă pentru aproximativ 100 de camioane;
– Drum de ocolire a orașului Leova, cu o lungime de 1,5 km (G99 – str. Podul de Flori), format din trei sectoare.

Valoarea totală a lucrărilor de construcție a drumului de acces și a infrastructurii punctului de frontieră Leova – Bumbăta se ridică la suma de 252,23 milioane de lei. Inițial, pentru construcția drumului erau prevăzuți 260 de milioane de lei, ceea ce face ca fiecare kilometru de drum să coste aproximativ 3,5 milioane de euro, fiind cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bumbata #pod #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.