Importuri XXL! Cine face bani grei din sacii giganți aduși în Moldova

Moldova a importat peste 217.000 de big-bag-uri – saci industriali de mare capacitate – în perioada ianuarie 2024 – mai 2025, în valoare totală de 22,4 milioane lei, arată analiza economistului Iurie Rija. Acești saci sunt esențiali pentru transportul cerealelor, îngrășămintelor și materialelor de construcții, având o pondere în creștere în logistica agricolă și industrială.

Cei mai mulți saci au fost importați din Ucraina (41%), urmată de Turcia (30%) și România (22%), care domină atât cantitativ, cât și valoric. De altfel, sacii ucraineni sunt cei mai ieftini (96 lei bucata), în timp ce România și Turcia vând produse mai scumpe – peste 110 lei per unitate.

Sezonul agricol dictează piața: cele mai mari vârfuri de import au fost în primăvara și toamna anului 2024. În schimb, primele luni ale lui 2025 au adus o scădere semnificativă a volumului – posibil semn al unui nou ciclu de achiziții sau al presiunilor externe asupra costurilor.

La nivel intern, IR-PLAST SRL este lider absolut, cu peste 80.000 de big-bag-uri importate (37% din total), urmată de AGROSTOC CI SRL și EXPORTFRUCT SRL. Companiile din agricultură, industrie alimentară și logistică sunt principalii beneficiari, în funcție de preț, volum și calitate.

Prețurile medii variază între 53 și 159 lei pe bucată – o diferență uriașă, care trădează o segmentare clară a pieței: de la saci ieftini pentru uz general, la big-bag-uri de calitate superioară pentru produse speciale sau export.

Concluzie: piața big-bag-urilor din Moldova este una concentrată și sezonieră, dominată de câteva țări și companii-cheie, dar care oferă un tablou clar al tendințelor din agricultură, logistică și industrie. Ucraina rămâne sursa principală pentru volum și preț, însă Turcia și România câștigă teren pe zona calității și fiabilității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#saci #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.