Importurile de cereale au explodat! Cifre năucitoare. Ministerul lui Bolea, acuzat de cârdășie cu regele cerealelor

Importurile de cereale și oleaginoase în 2022 au crescut semnificativ, punând presiune asupra fermierilor autohtoni. Potrivit lui Alexandr Slusari, președintele Asociației Forța Fermierilor, cifrele dezvăluite în studiul FAO sunt uluitoare. Importurile de grâu au crescut de 74 de ori, cele de porumb de 42 de ori, iar cele de floarea soarelui de 60 de ori.

Cu toate acestea, afirmă Slusari, autoritățile moldovene au fost reticente să impună restricții la import la momentul respectiv, deși organizații precum Forța Fermierilor au cerut interzicerea acestora. Această atitudine a dus la prăbușirea prețurilor la cereale și oleaginoase în țară, lăsând fermierii autohtoni într-o situație economică dificilă.

„În plus, Moldova a fost acuzată că facilitează reexportul produselor agricole din Ucraina prin intermediul țării. Ca urmare a presiunii din partea fermierilor autohtoni și a acuzațiilor internaționale, Guvernul Moldovei a introdus, în cele din urmă, restricții la import. Cu toate acestea, comportamentul Ministerului Agriculturii în ceea ce privește restricțiile la import este descris drept ciudat. Deși s-a aprobat un regulament privind funcționarea Comisiei de licențiere a importului, un ordin privind componența acestei comisii nu a fost emis, fapt care ridică întrebări cu privire la legalitatea acestei măsuri”, a punctat Slusari.

În timp ce restricțiile la import au fost impuse, holdingul Trans Oil (controlat de milioanrul Vaja Jashi n.a), care a importat în 2022 cantități semnificative de floarea soarelui din Ucraina, a obținut recent un credit în valoare de 31 de milioane de dolari pentru achiziții de materie primă din țara vecină. Această mișcare ar putea indica că măsurile de restricționare a importurilor din Ucraina ar putea fi reconsiderate sau relaxate în viitor, ceea ce a provocat neliniște în rândul fermierilor autohtoni.

„În ansamblu, această situație ridică întrebări cu privire la relația dintre Guvernul Republicii Moldova și anumite holdinguri și oligarhi, precum și la impactul asupra fermierilor locali, în special pe cei mici și mijlocii”, conchide Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#jashi #Cereale #milionar #import #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.