În ce se mai investeşte în vremuri de inflaţie şi criză?

În condiţiile în care băncile îşi reduc creditarea destinată pieţelor imobiliare instabile ale Europei, investitorii intervin pentru a oferi finanţare vitală pentru companiile imobiliare aflate în dificultate, scrie Bloomberg.

De anul trecut, fonduri de pensii, asigurători şi firme de private equity au acumulat peste 8 miliarde de dolari pentru investiţii în credite către sectorul imobiliar european, relevă datele firmei de cercetare Preqin.

În lipsa unor noi surse de finanţare, proprietarii sunt sub presiune să vândă proprietăţi pentru a-şi rambursa creditele, un scenariu care ar putea apăsa asupra valorizărilor şi declanşa o spirală descendentă. Noile finanţări reprezintă doar o mică parte din viitorul deficit de finanţare.
În pofida volatilităţii ridicate ce caracterizează pieţele imobiliare, investitorii văd potenţial de a genera randamente ridicate cu riscuri gestionabile. Deşi preţurile proprietăţilor sunt în scădere pe pieţe ca UK şi Suedia, economiile Europei resistă în pofida crizei energetice şi dobânzilor în creştere, iar rata de ocupare a forţei de muncă rămâne ridicată. Acest lucru înseamnă că chiriaşii vor continua probabil să plătească.

Deşi creditarea sectorului imobiliar din Europa este în mod tradiţional dominată de către bănci, acest lucru a început să se schimbe după criza financiară.

Pentru unii dintre cei mai mari investitori din Australia, recesiunea este o certitudine, iar aceştia cumpără obligaţiuni pentru a se pregăti pentru încetinire.

AustralianSuper Pty şi Australian Retirement Trust, două dintre cele mai mari fonduri de pensii ale ţării după active, consideră obligaţiunile drept un pariu bun în contextul aşteptărilor legate de recesiune.

Fondul suveran australian, Future Fund, şi-a crescut la rândul său deţinerile de titluri guvernamentale.

Anna Shelley, director de investiţii la AMP Ltd. din Melbourne, susţină că obligaţiunile dispun din nou de „capacitatea de a oferi protecţie, în special dacă recesiunea va fi mai dură decât se anticipează“. Există posibilitatea ca inflaţia să fie mai de durată sau mai greu de adus în intervalul ţintit.

Recalibrarea aşteptărilor legate de inflaţie îi determineă pe unii investitori să parieze pe o rată a dobânzii de 6% în SUA sau chiar mai ridicată. Traderii se reorientează dinspre active ca acţiunile şi obligaţiunile corporate către active mai sigure ca titlurile de trezorerie sau cash, potrivit Reuters.

Cash-ul este vizat şi de investitorii individuali în SUA aflaţi în căutare de randamente în creştere, relatează The Wall Street Journal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#criză #Investiții #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.