În ce se mai investeşte în vremuri de inflaţie şi criză?

În condiţiile în care băncile îşi reduc creditarea destinată pieţelor imobiliare instabile ale Europei, investitorii intervin pentru a oferi finanţare vitală pentru companiile imobiliare aflate în dificultate, scrie Bloomberg.

De anul trecut, fonduri de pensii, asigurători şi firme de private equity au acumulat peste 8 miliarde de dolari pentru investiţii în credite către sectorul imobiliar european, relevă datele firmei de cercetare Preqin.

În lipsa unor noi surse de finanţare, proprietarii sunt sub presiune să vândă proprietăţi pentru a-şi rambursa creditele, un scenariu care ar putea apăsa asupra valorizărilor şi declanşa o spirală descendentă. Noile finanţări reprezintă doar o mică parte din viitorul deficit de finanţare.
În pofida volatilităţii ridicate ce caracterizează pieţele imobiliare, investitorii văd potenţial de a genera randamente ridicate cu riscuri gestionabile. Deşi preţurile proprietăţilor sunt în scădere pe pieţe ca UK şi Suedia, economiile Europei resistă în pofida crizei energetice şi dobânzilor în creştere, iar rata de ocupare a forţei de muncă rămâne ridicată. Acest lucru înseamnă că chiriaşii vor continua probabil să plătească.

Deşi creditarea sectorului imobiliar din Europa este în mod tradiţional dominată de către bănci, acest lucru a început să se schimbe după criza financiară.

Pentru unii dintre cei mai mari investitori din Australia, recesiunea este o certitudine, iar aceştia cumpără obligaţiuni pentru a se pregăti pentru încetinire.

AustralianSuper Pty şi Australian Retirement Trust, două dintre cele mai mari fonduri de pensii ale ţării după active, consideră obligaţiunile drept un pariu bun în contextul aşteptărilor legate de recesiune.

Fondul suveran australian, Future Fund, şi-a crescut la rândul său deţinerile de titluri guvernamentale.

Anna Shelley, director de investiţii la AMP Ltd. din Melbourne, susţină că obligaţiunile dispun din nou de „capacitatea de a oferi protecţie, în special dacă recesiunea va fi mai dură decât se anticipează“. Există posibilitatea ca inflaţia să fie mai de durată sau mai greu de adus în intervalul ţintit.

Recalibrarea aşteptărilor legate de inflaţie îi determineă pe unii investitori să parieze pe o rată a dobânzii de 6% în SUA sau chiar mai ridicată. Traderii se reorientează dinspre active ca acţiunile şi obligaţiunile corporate către active mai sigure ca titlurile de trezorerie sau cash, potrivit Reuters.

Cash-ul este vizat şi de investitorii individuali în SUA aflaţi în căutare de randamente în creştere, relatează The Wall Street Journal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#criză #Investiții #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.