În ce se mai investeşte în vremuri de inflaţie şi criză?

În condiţiile în care băncile îşi reduc creditarea destinată pieţelor imobiliare instabile ale Europei, investitorii intervin pentru a oferi finanţare vitală pentru companiile imobiliare aflate în dificultate, scrie Bloomberg.

De anul trecut, fonduri de pensii, asigurători şi firme de private equity au acumulat peste 8 miliarde de dolari pentru investiţii în credite către sectorul imobiliar european, relevă datele firmei de cercetare Preqin.

În lipsa unor noi surse de finanţare, proprietarii sunt sub presiune să vândă proprietăţi pentru a-şi rambursa creditele, un scenariu care ar putea apăsa asupra valorizărilor şi declanşa o spirală descendentă. Noile finanţări reprezintă doar o mică parte din viitorul deficit de finanţare.
În pofida volatilităţii ridicate ce caracterizează pieţele imobiliare, investitorii văd potenţial de a genera randamente ridicate cu riscuri gestionabile. Deşi preţurile proprietăţilor sunt în scădere pe pieţe ca UK şi Suedia, economiile Europei resistă în pofida crizei energetice şi dobânzilor în creştere, iar rata de ocupare a forţei de muncă rămâne ridicată. Acest lucru înseamnă că chiriaşii vor continua probabil să plătească.

Deşi creditarea sectorului imobiliar din Europa este în mod tradiţional dominată de către bănci, acest lucru a început să se schimbe după criza financiară.

Pentru unii dintre cei mai mari investitori din Australia, recesiunea este o certitudine, iar aceştia cumpără obligaţiuni pentru a se pregăti pentru încetinire.

AustralianSuper Pty şi Australian Retirement Trust, două dintre cele mai mari fonduri de pensii ale ţării după active, consideră obligaţiunile drept un pariu bun în contextul aşteptărilor legate de recesiune.

Fondul suveran australian, Future Fund, şi-a crescut la rândul său deţinerile de titluri guvernamentale.

Anna Shelley, director de investiţii la AMP Ltd. din Melbourne, susţină că obligaţiunile dispun din nou de „capacitatea de a oferi protecţie, în special dacă recesiunea va fi mai dură decât se anticipează“. Există posibilitatea ca inflaţia să fie mai de durată sau mai greu de adus în intervalul ţintit.

Recalibrarea aşteptărilor legate de inflaţie îi determineă pe unii investitori să parieze pe o rată a dobânzii de 6% în SUA sau chiar mai ridicată. Traderii se reorientează dinspre active ca acţiunile şi obligaţiunile corporate către active mai sigure ca titlurile de trezorerie sau cash, potrivit Reuters.

Cash-ul este vizat şi de investitorii individuali în SUA aflaţi în căutare de randamente în creştere, relatează The Wall Street Journal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#criză #Investiții #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.