În ce se mai investeşte în vremuri de inflaţie şi criză?

19 Mart. 2023, 06:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Mart. 2023, 06:45 // Actual //  bani.md

În condiţiile în care băncile îşi reduc creditarea destinată pieţelor imobiliare instabile ale Europei, investitorii intervin pentru a oferi finanţare vitală pentru companiile imobiliare aflate în dificultate, scrie Bloomberg.

De anul trecut, fonduri de pensii, asigurători şi firme de private equity au acumulat peste 8 miliarde de do­lari pentru investiţii în credite către sectorul imobiliar european, relevă datele firmei de cercetare Preqin.

În lipsa unor noi surse de finan­ţare, proprietarii sunt sub presiune să vândă proprietăţi pentru a-şi ram­bur­sa creditele, un scenariu care ar putea apăsa asupra valorizărilor şi declanşa o spirală descendentă. Noile finanţări reprezintă doar o mică par­te din viitorul deficit de finanţare.
În pofida volatilităţii ridicate ce caracterizează pieţele imobiliare, investitorii văd potenţial de a genera randamente ridicate cu riscuri gestio­nabile. Deşi preţurile proprietăţilor sunt în scădere pe pieţe ca UK şi Suedia, economiile Europei resistă în pofida crizei energetice şi dobânzilor în creştere, iar rata de ocupare a for­ţei de muncă rămâne ridicată. Acest lucru înseamnă că chiriaşii vor con­tinua probabil să plătească.

Deşi creditarea sectorului imobi­liar din Europa este în mod tradiţio­nal dominată de către bănci, acest lucru a început să se schimbe după criza financiară.

Pentru unii dintre cei mai mari investitori din Australia, recesiunea este o certitudine, iar aceştia cumpă­ră obligaţiuni pentru a se pregăti pentru încetinire.

AustralianSuper Pty şi Austra­lian Retirement Trust, două dintre cele mai mari fonduri de pensii ale ţării după active, consideră obligaţiu­nile drept un pariu bun în contextul aşteptărilor legate de recesiune.

Fondul suveran australian, Fu­ture Fund, şi-a crescut la rândul său deţinerile de titluri guvernamentale.

Anna Shelley, director de inves­tiţii la AMP Ltd. din Melbourne, susţină că obligaţiunile dispun din nou de „capacitatea de a oferi pro­tecţie, în special dacă recesiunea va fi mai dură decât se anticipează“. Există posibilitatea ca inflaţia să fie mai de durată sau mai greu de adus în intervalul ţintit.

Recalibrarea aşteptărilor legate de inflaţie îi determineă pe unii investitori să parieze pe o rată a dobânzii de 6% în SUA sau chiar mai ridicată. Traderii se reorientează dinspre active ca acţiunile şi obligaţiunile corporate către active mai sigure ca titlurile de trezorerie sau cash, potrivit Reuters.

Cash-ul este vizat şi de investitorii individuali în SUA aflaţi în căutare de randamente în creştere, relatează The Wall Street Journal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!