În Germania benzina a depășit prețul de doi euro pentru un litru. Creșterea este uriașă

Războiul din Ucraina, început de Rusia influențează considerabil creșterea prețului la petrol, care, la rândul său, duce la creșterea prețului la combustibil. Astfel, pentru prima dată, în Germania benzina a depășit pragul de doi euro.

Preţul mediu al unui litru de benzină premium de tip E10 era luni de 2,008 euro în timp ce litrul de motorină avea un preţ mediu de 2,032 euro, a anunţat marţi Automobil Clubul German (ADAC).

Creșterea este uriașă, având în vedere că în luna martie 2021 litru de motorină costa, în medie, 1,315 euro în Germania, în timp ce litru de benzină premium de tip Super E10 costa 1,454 euro.

Luni, cotaţia barilului de ţiţei Brent din Marea Nordului, preţul de referinţă pentru Europa, a urcat, pentru scurt timp, până la 139 de dolari, după ce secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a vorbit de o posibilă interdicţie la importul de petrol rusesc.

Efectul de apreciere a fost majorat şi de întărirea dolarului în raport cu moneda euro, în condiţiile în care petrolul se tranzacţionează în dolari iar automobiliştii germani plătesc în euro. În plus, preţul la motorină este influenţat şi mai mult de cererea mare pentru combustibilii utilizaţi la încălzire, într-un moment în care importatorii îşi reduc importurile de motorină din Rusia.

Amintim că, în Republica Moldova prețul pentru un litru de benzină, în perioada 8-9 martie este de 25,69 lei, iar un litru de motorină – 23,11 lei.

#petrol #Germania #pret #combustibil #motorina #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu vede posibilă revenirea la achizițiile de energie electrică de la centrala de la Cuciurgan (MGRES), motivând lipsa gazului necesar pentru producerea curentului și speranța unei alternative durabile prin interconectarea cu România.

„Nu cred [că vom reveni la Cuciurgan], mai ales pentru că, în primul rând, nu există gaz pentru ca MGRES să producă energie electrică. Și apoi, sper că peste câteva luni vom avea o linie directă cu România, ceea ce înseamnă că vom avea opțiuni. Astăzi, practic nu avem opțiuni, sau sunt foarte fragile, dar nu văd cum această situație s-ar putea schimba”, a declarat Sandu în cadrul emisiunii „Novaia Nedelea” de la TV8.

Declarația vine în contextul unor dezbateri intense privind securitatea energetică a Republicii Moldova și capacitatea sa de a evita dependența de surse controlate de regimul de la Tiraspol.

Totuși, fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, are o viziune mult mai pesimistă. Într-o declarație făcută la Rlive, Parlicov a criticat lipsa de acțiuni concrete din partea autorităților după decizia Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), în special privind achiziția generatoarelor electrice.

„Domnul Junghietu [ministrul actual al Energiei – n.r.] a fost numit după ce a expirat mandatul CSE, și cumva acesta a expirat fără ca cineva să întreprindă ceva în legătură cu, în opinia mea, cel mai important punct din acea hotărâre – generatoarele, cel puțin cele 100 MW care ne-ar fi pregătit pentru vară”, a spus Parlicov.

Fostul ministru atrage atenția că, în lipsa unor capacități locale de echilibrare, Moldova va fi pusă în fața faptului împlinit: „Inevitabil se va reveni la Centrala de la Cuciurgan pentru energia de echilibrare. La un moment dat va fi un deficit de energie și ni se va spune că unica soluție pentru echilibrare e curentul de la Cuciurgan”.