În Germania benzina a depășit prețul de doi euro pentru un litru. Creșterea este uriașă

Războiul din Ucraina, început de Rusia influențează considerabil creșterea prețului la petrol, care, la rândul său, duce la creșterea prețului la combustibil. Astfel, pentru prima dată, în Germania benzina a depășit pragul de doi euro.

Preţul mediu al unui litru de benzină premium de tip E10 era luni de 2,008 euro în timp ce litrul de motorină avea un preţ mediu de 2,032 euro, a anunţat marţi Automobil Clubul German (ADAC).

Creșterea este uriașă, având în vedere că în luna martie 2021 litru de motorină costa, în medie, 1,315 euro în Germania, în timp ce litru de benzină premium de tip Super E10 costa 1,454 euro.

Luni, cotaţia barilului de ţiţei Brent din Marea Nordului, preţul de referinţă pentru Europa, a urcat, pentru scurt timp, până la 139 de dolari, după ce secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a vorbit de o posibilă interdicţie la importul de petrol rusesc.

Efectul de apreciere a fost majorat şi de întărirea dolarului în raport cu moneda euro, în condiţiile în care petrolul se tranzacţionează în dolari iar automobiliştii germani plătesc în euro. În plus, preţul la motorină este influenţat şi mai mult de cererea mare pentru combustibilii utilizaţi la încălzire, într-un moment în care importatorii îşi reduc importurile de motorină din Rusia.

Amintim că, în Republica Moldova prețul pentru un litru de benzină, în perioada 8-9 martie este de 25,69 lei, iar un litru de motorină – 23,11 lei.

#petrol #Germania #pret #combustibil #motorina #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune crearea Fondului Serviciului Universal, care va acoperi costurile generate de obligația de a menține servicii poștale de bază în toate localitățile țării, inclusiv acolo unde activitatea este nerentabilă. Mecanismul este prevăzut într-un proiect de modificare a Legii comunicațiilor poștale, expus pentru consultări publice și vizează în special susținerea furnizorului serviciului poștal universal – în prezent Î.S. „Poșta Moldovei”.

Potrivit notei informative, „asigurarea dreptului de acces la serviciu poștal universal (…) este o sarcină dificilă într-un mediu concurențial”, iar Poșta Moldovei „suportă pierderi semnificative din menținerea oficiilor neprofitabile în zonele rurale”. Numărul acestor oficii a crescut de la 500 în 2024 la 609 în primele nouă luni ale anului 2025, generând pierderi de circa 17 milioane de lei.

Autorii explică și efectul direct asupra tarifelor: „Pierderile generate de aceste oficii sunt acoperite din profitul altor activități comerciale ale FSPU. Acest mecanism forțează majorarea tarifelor pentru serviciile din sfera serviciului poștal universal, riscând să le facă mai scumpe și mai puțin accesibile decât cele ale furnizorilor privați, agravând situația financiară a FSPU.”

Fondul propus va fi alimentat din contribuții obligatorii ale furnizorilor de servicii poștale, de până la 1% din veniturile lor anuale. În 2024, veniturile totale ale operatorilor care ar putea contribui au fost de aproximativ 357,2 milioane de lei, ceea ce ar însemna circa 3,57 milioane de lei anual în fond. „Suficiența acestei sume (…) ar putea fi estimată numai după implementarea mecanismului de calculare”, se menționează în document. Dacă fondul nu va acoperi integral costurile, diferența ar putea fi compensată din bugetul de stat.

Proiectul introduce și reguli noi pentru piața livrării de colete, aflată în plină expansiune datorită comerțului online. De exemplu, companiile de curierat vor fi obligate să raporteze anual date despre venituri, numărul de colete procesate, angajați și subcontractanți, precum și tarifele publice practicate. Autoritatea de reglementare va putea evalua dacă anumite prețuri, mai ales la livrările transfrontaliere, sunt „nerezonabil de mari”. Totodată, comercianții vor trebui să ofere consumatorilor informații mai clare despre opțiunile și costurile de livrare.

Autorii arată că piața poștală „s-a transformat, fiind salvată de la declinul corespondenței tradiționale” prin creșterea coletelor generate de e-commerce. În același timp, în 2024 traficul poștal intern a scăzut cu 11,6%, iar cel internațional expediat – cu 63,9%.

Majoritatea prevederilor ar urma să intre în vigoare la două luni de la publicarea legii, iar mecanismele legate de Fondul Serviciului Universal – de la 1 ianuarie 2027.