În Germania benzina a depășit prețul de doi euro pentru un litru. Creșterea este uriașă

Războiul din Ucraina, început de Rusia influențează considerabil creșterea prețului la petrol, care, la rândul său, duce la creșterea prețului la combustibil. Astfel, pentru prima dată, în Germania benzina a depășit pragul de doi euro.

Preţul mediu al unui litru de benzină premium de tip E10 era luni de 2,008 euro în timp ce litrul de motorină avea un preţ mediu de 2,032 euro, a anunţat marţi Automobil Clubul German (ADAC).

Creșterea este uriașă, având în vedere că în luna martie 2021 litru de motorină costa, în medie, 1,315 euro în Germania, în timp ce litru de benzină premium de tip Super E10 costa 1,454 euro.

Luni, cotaţia barilului de ţiţei Brent din Marea Nordului, preţul de referinţă pentru Europa, a urcat, pentru scurt timp, până la 139 de dolari, după ce secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a vorbit de o posibilă interdicţie la importul de petrol rusesc.

Efectul de apreciere a fost majorat şi de întărirea dolarului în raport cu moneda euro, în condiţiile în care petrolul se tranzacţionează în dolari iar automobiliştii germani plătesc în euro. În plus, preţul la motorină este influenţat şi mai mult de cererea mare pentru combustibilii utilizaţi la încălzire, într-un moment în care importatorii îşi reduc importurile de motorină din Rusia.

Amintim că, în Republica Moldova prețul pentru un litru de benzină, în perioada 8-9 martie este de 25,69 lei, iar un litru de motorină – 23,11 lei.

#petrol #Germania #pret #combustibil #motorina #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.