În lupta pentru industria viitorului, subvenţiile contează. Poate şi geopolitica?

20 Iun. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Iun. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Polonia, Israel, Germania: colosul american Intel s-a lansat recent într-o cursă a investiţiilor gigantice ca parte a eforturilor producătorului de semiconductori de a-şi diversifica bazele de producţie în contextul războiului pentru tehno­logie dintre SUA şi China.

Israel, Polonia şi Germania sunt aliaţi majori ai SUA.  Că Intel este o companie cu importanţă strategică atât pentru Washington, cât şi pentru industria occidentală a microcipurilor şi pentru statele unde compania produce nu încape îndoială. In­ves­tiţiile din viitoarele fabrici din Polonia şi Germania sunt cele mai mari investiţii directe străine pentru aceste state, iar ele ridică ştacheta pentru alţi producători de semi­con­duc­tori. Dar şi subvenţiile date de guverne companiei Intel sunt pe măsură.
Intel a anunţat în weekend un acord de principiu pentru construcţia unei noi fabrici, de 25 miliarde de dolari, în Israel, aceasta fiind cea mai mare investiţie străină din această ţară, notează Bloomberg.

În cadrul noii facilităţi vor fi fabricate plăcuţe de siliciu, un segment unde Israelul este deja unul dintre cei patru mari furnizori ai Intel. Extinderea marchează acce­lerarea efortului CEO-ului com­paniei Pat Gelsinger de localizare a unei părţi mai însemnate din producţie în afara Asiei, care domină pro­ducţia de semiconductori. Gelsinger se luptă de asemenea pentru a reda poziţia de lider a com­paniei după ce companii ca Nvidia şi Taiwan Semiconductor Manufacturing i-au eclipsat capabilităţile.

Anunţul din weekend al Intel marchează o perioadă activă pentru industria semiconductorilor. Un alt producător din sector, Micron Technology, se apropie de un acord privind o investiţie de cel puţin un miliard de dolari în India. De asemenea, acesta a venit după ce Intel anunţase că va investi 4,6 miliarde de dolari într-o unitate din Wroclaw, Polonia.

Companiile profită de asemenea de subvenţiile oferite de guverne dornice să se asigure că aprovizionarea cu semiconductori pe propriile teritorii este sigură şi atrage locuri de muncă. SUA oferă stimulente de aproximativ 52 miliarde de dolari, iar Europa face un efort similar.

Ca parte a acordului cu Israelul, Intel este probabil eligibil pentru un grant guvernamental semnificativ reprezentând 12,8% din investiţiile sale totale.

Germania a încheiat ieri un acord prin care va acorda Intel subvenţii de 10 miliarde de euro pentru construcţia unei fabrici gigant de semiconductori.

Acordul înseamnă că gigantul american va primi în plus 3 miliarde de euro pe lângă subvenţiile de 6,8 miliarde de euro deja anunţate de Berlin. Intel argumentase că pachetul iniţial de susţinere de stat devenise insuficient din cauza inflaţiei şi scumpirii energiei.

Legat de investiţia din Polonia, Intel a refuzat să precizeze valoarea subvenţiilor pe care le va primi din partea Varşoviei, declarând că „va urmări stimulente adecvate pentru a se asigura că operaţiunile sale sunt competitive la nivel mondial“, potrivit Financial Times.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat că „termenii detaliaţi ai acordului“ vor fi prezentaţi ulterior.

Intel a anunţat de asemenea că poartă discuţii pentru construcţia unei a doua unităţi de asamblare în Italia.

În cazul Germaniei, proiectul Intel va fi una dintre cele mai mari investiţii străine directe de pe plan local, iar în cel al Poloniei investiţia gigantului american este cea mai mare investiţie greenfield in istoria ţării.
În acelaşi sector al semiconductorilor, un consorţiu americano-franco-italian format din GlobalFoundries şi STMicro urmează să construiască o facilitate de 5,7 miliarde de euro în Alpii francezi.

Potrivit Reuters, Franţa a anunţat că va oferi ajutor de stat de 2,9 miliarde de euro pentru susţinerea investiţiei respective
Blocul speră de asemenea să atragă angajamente din partea altor doi giganţi, TSMC din Taiwan şi Samsung din Coreea de Sud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Nov. 2025, 16:47
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
27 Nov. 2025, 16:47 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Iubitorii de cafea care speră la o ieftinire rapidă, de la cotațiile istorice înregistrate în ultimele luni, ar putea fi nevoiți să aștepte mai mult, deoarece reducerea așteptată a tarifelor vamale americane nu s-a materializat încă, susține compania italiană care se ocupă cu prăjitul cafelei Illycaffe SpA, transmite Bloomberg, citat de agerpres.ro.

Firma italiană, cunoscută pentru espresso-ul de lux vândut în cutii argintii și roșii, intenționează să majoreze din nou prețurile în ianuarie, după două creșteri din acest an, a declarat directorul general Cristina Scocchia într-un interviu.

Prețurile la boabele de cafea Arabica au crescut la un nivel record luna trecută, când tarifele vamale americane pentru principalul exportator mondial de cafea, Brazilia, au coincis cu recoltele slabe la nivel global. Prețurile au scăzut ușor după ce președintele american Donald Trump a extins reducerile tarifare la cafeaua braziliană, dar rămân la niveluri istorice ridicate.

”Există o limită cu privire la cât de mult poate absorbi o companie un anumit nivel al prețului cafelei verzi, care este unul nesănătos de ridicat”, a spus Scocchia, referindu-se la creșterea costurilor cu boabele neprăjite. ”Vom crește prețurile în toate țările și pe toate canalele”, a adăugat Scocchia.

Deciziile Illycaffe vor fi probabil copiate de alte firme care se ocupă cu prăjitul cafelei, deoarece prețurile de consum nu au ajuns încă din urmă prețurile materiilor prime. Orice creștere a prețurilor cafelei pe rafturile magazinelor tinde să aibă o întârziere de ”câteva luni” sau uneori chiar un an, potrivit lui Carlos Mera, șeful departamentului de cercetare pentru piața de mărfuri agricole la Rabobank. Carlos Mera se așteaptă să vadă și mai multe creșteri de prețuri în lunile următoare.

Illycaffe se așteaptă că prețurile boabelor de cafea neprăjită să se stabilizeze undeva între 2,80 și 3 dolari pe livră în a doua jumătate a anului 2026, ceea ce este încă peste media ultimilor cinci ani.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII