În lupta pentru industria viitorului, subvenţiile contează. Poate şi geopolitica?

20 Iun. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Iun. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Polonia, Israel, Germania: colosul american Intel s-a lansat recent într-o cursă a investiţiilor gigantice ca parte a eforturilor producătorului de semiconductori de a-şi diversifica bazele de producţie în contextul războiului pentru tehno­logie dintre SUA şi China.

Israel, Polonia şi Germania sunt aliaţi majori ai SUA.  Că Intel este o companie cu importanţă strategică atât pentru Washington, cât şi pentru industria occidentală a microcipurilor şi pentru statele unde compania produce nu încape îndoială. In­ves­tiţiile din viitoarele fabrici din Polonia şi Germania sunt cele mai mari investiţii directe străine pentru aceste state, iar ele ridică ştacheta pentru alţi producători de semi­con­duc­tori. Dar şi subvenţiile date de guverne companiei Intel sunt pe măsură.
Intel a anunţat în weekend un acord de principiu pentru construcţia unei noi fabrici, de 25 miliarde de dolari, în Israel, aceasta fiind cea mai mare investiţie străină din această ţară, notează Bloomberg.

În cadrul noii facilităţi vor fi fabricate plăcuţe de siliciu, un segment unde Israelul este deja unul dintre cei patru mari furnizori ai Intel. Extinderea marchează acce­lerarea efortului CEO-ului com­paniei Pat Gelsinger de localizare a unei părţi mai însemnate din producţie în afara Asiei, care domină pro­ducţia de semiconductori. Gelsinger se luptă de asemenea pentru a reda poziţia de lider a com­paniei după ce companii ca Nvidia şi Taiwan Semiconductor Manufacturing i-au eclipsat capabilităţile.

Anunţul din weekend al Intel marchează o perioadă activă pentru industria semiconductorilor. Un alt producător din sector, Micron Technology, se apropie de un acord privind o investiţie de cel puţin un miliard de dolari în India. De asemenea, acesta a venit după ce Intel anunţase că va investi 4,6 miliarde de dolari într-o unitate din Wroclaw, Polonia.

Companiile profită de asemenea de subvenţiile oferite de guverne dornice să se asigure că aprovizionarea cu semiconductori pe propriile teritorii este sigură şi atrage locuri de muncă. SUA oferă stimulente de aproximativ 52 miliarde de dolari, iar Europa face un efort similar.

Ca parte a acordului cu Israelul, Intel este probabil eligibil pentru un grant guvernamental semnificativ reprezentând 12,8% din investiţiile sale totale.

Germania a încheiat ieri un acord prin care va acorda Intel subvenţii de 10 miliarde de euro pentru construcţia unei fabrici gigant de semiconductori.

Acordul înseamnă că gigantul american va primi în plus 3 miliarde de euro pe lângă subvenţiile de 6,8 miliarde de euro deja anunţate de Berlin. Intel argumentase că pachetul iniţial de susţinere de stat devenise insuficient din cauza inflaţiei şi scumpirii energiei.

Legat de investiţia din Polonia, Intel a refuzat să precizeze valoarea subvenţiilor pe care le va primi din partea Varşoviei, declarând că „va urmări stimulente adecvate pentru a se asigura că operaţiunile sale sunt competitive la nivel mondial“, potrivit Financial Times.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat că „termenii detaliaţi ai acordului“ vor fi prezentaţi ulterior.

Intel a anunţat de asemenea că poartă discuţii pentru construcţia unei a doua unităţi de asamblare în Italia.

În cazul Germaniei, proiectul Intel va fi una dintre cele mai mari investiţii străine directe de pe plan local, iar în cel al Poloniei investiţia gigantului american este cea mai mare investiţie greenfield in istoria ţării.
În acelaşi sector al semiconductorilor, un consorţiu americano-franco-italian format din GlobalFoundries şi STMicro urmează să construiască o facilitate de 5,7 miliarde de euro în Alpii francezi.

Potrivit Reuters, Franţa a anunţat că va oferi ajutor de stat de 2,9 miliarde de euro pentru susţinerea investiţiei respective
Blocul speră de asemenea să atragă angajamente din partea altor doi giganţi, TSMC din Taiwan şi Samsung din Coreea de Sud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!