În lupta pentru industria viitorului, subvenţiile contează. Poate şi geopolitica?

20 Iun. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Iun. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Polonia, Israel, Germania: colosul american Intel s-a lansat recent într-o cursă a investiţiilor gigantice ca parte a eforturilor producătorului de semiconductori de a-şi diversifica bazele de producţie în contextul războiului pentru tehno­logie dintre SUA şi China.

Israel, Polonia şi Germania sunt aliaţi majori ai SUA.  Că Intel este o companie cu importanţă strategică atât pentru Washington, cât şi pentru industria occidentală a microcipurilor şi pentru statele unde compania produce nu încape îndoială. In­ves­tiţiile din viitoarele fabrici din Polonia şi Germania sunt cele mai mari investiţii directe străine pentru aceste state, iar ele ridică ştacheta pentru alţi producători de semi­con­duc­tori. Dar şi subvenţiile date de guverne companiei Intel sunt pe măsură.
Intel a anunţat în weekend un acord de principiu pentru construcţia unei noi fabrici, de 25 miliarde de dolari, în Israel, aceasta fiind cea mai mare investiţie străină din această ţară, notează Bloomberg.

În cadrul noii facilităţi vor fi fabricate plăcuţe de siliciu, un segment unde Israelul este deja unul dintre cei patru mari furnizori ai Intel. Extinderea marchează acce­lerarea efortului CEO-ului com­paniei Pat Gelsinger de localizare a unei părţi mai însemnate din producţie în afara Asiei, care domină pro­ducţia de semiconductori. Gelsinger se luptă de asemenea pentru a reda poziţia de lider a com­paniei după ce companii ca Nvidia şi Taiwan Semiconductor Manufacturing i-au eclipsat capabilităţile.

Anunţul din weekend al Intel marchează o perioadă activă pentru industria semiconductorilor. Un alt producător din sector, Micron Technology, se apropie de un acord privind o investiţie de cel puţin un miliard de dolari în India. De asemenea, acesta a venit după ce Intel anunţase că va investi 4,6 miliarde de dolari într-o unitate din Wroclaw, Polonia.

Companiile profită de asemenea de subvenţiile oferite de guverne dornice să se asigure că aprovizionarea cu semiconductori pe propriile teritorii este sigură şi atrage locuri de muncă. SUA oferă stimulente de aproximativ 52 miliarde de dolari, iar Europa face un efort similar.

Ca parte a acordului cu Israelul, Intel este probabil eligibil pentru un grant guvernamental semnificativ reprezentând 12,8% din investiţiile sale totale.

Germania a încheiat ieri un acord prin care va acorda Intel subvenţii de 10 miliarde de euro pentru construcţia unei fabrici gigant de semiconductori.

Acordul înseamnă că gigantul american va primi în plus 3 miliarde de euro pe lângă subvenţiile de 6,8 miliarde de euro deja anunţate de Berlin. Intel argumentase că pachetul iniţial de susţinere de stat devenise insuficient din cauza inflaţiei şi scumpirii energiei.

Legat de investiţia din Polonia, Intel a refuzat să precizeze valoarea subvenţiilor pe care le va primi din partea Varşoviei, declarând că „va urmări stimulente adecvate pentru a se asigura că operaţiunile sale sunt competitive la nivel mondial“, potrivit Financial Times.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat că „termenii detaliaţi ai acordului“ vor fi prezentaţi ulterior.

Intel a anunţat de asemenea că poartă discuţii pentru construcţia unei a doua unităţi de asamblare în Italia.

În cazul Germaniei, proiectul Intel va fi una dintre cele mai mari investiţii străine directe de pe plan local, iar în cel al Poloniei investiţia gigantului american este cea mai mare investiţie greenfield in istoria ţării.
În acelaşi sector al semiconductorilor, un consorţiu americano-franco-italian format din GlobalFoundries şi STMicro urmează să construiască o facilitate de 5,7 miliarde de euro în Alpii francezi.

Potrivit Reuters, Franţa a anunţat că va oferi ajutor de stat de 2,9 miliarde de euro pentru susţinerea investiţiei respective
Blocul speră de asemenea să atragă angajamente din partea altor doi giganţi, TSMC din Taiwan şi Samsung din Coreea de Sud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Feb. 2026, 17:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Feb. 2026, 17:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul Ucrainei a pregătit în această săptămână un proiect de hotărâre „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795”. Documentul prevede că importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova vor fi supuse regimului de licențiere până la încetarea acțiunilor discriminatorii față de Ucraina. Măsura vizează strugurii proaspeți, vinurile, alcoolul etilic și distilatele, potrivit presei ucrainene.

În nota informativă la proiectul de hotărâre se precizează că motivul interzicerii importului în Ucraina a întregii producții vitivinicole din Republica Moldova este Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, emis de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), precum și notificarea transmisă de această instituție la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/3), care conține informații incorecte.

Este vorba despre decizia ANSA de a interzice importul în Republica Moldova al cărnii de pasăre și al produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina, după ce în furajele pentru păsări expediate din Ucraina spre Moldova a fost depistat antibioticul metronidazol.

La începutul lunii curente, vicepremierul Ucrainei, Taras Kachka, i-a adresat o scrisoare oficială ministrei Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga. În document, el a informat că Guvernul Ucrainei intenționează să blocheze integral importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova, ca măsură de reciprocitate la interdicția impusă de Chișinău asupra cărnii de pasăre și a produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina.

În nota informativă la proiectul hotărârii Guvernului Ucrainei „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795” se precizează că scopul documentului este aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale Republicii Moldova. Ca argument pentru necesitatea adoptării documentului se invocă articolul 16 din Legea Ucrainei „Cu privire la activitatea economică externă”, care prevede că „decizia privind aplicarea regimului de licențiere a exportului (importului) de mărfuri, inclusiv stabilirea de cote (restricții cantitative sau de alt tip), este adoptată de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, cu indicarea listei concrete de bunuri supuse licențierii, a perioadei de valabilitate a acesteia și a limitelor cantitative sau a altor restricții pentru fiecare produs în parte”.

Alineatul 8 al articolului 16 din Lege prevede, în mod expres, că licențierea importului de mărfuri poate fi instituită în Ucraina în cazul în care este necesară aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale altor state, uniuni vamale sau grupări economice.

Prin Hotărârea Guvernului Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795 „Cu privire la aprobarea listelor de mărfuri al căror export și import sunt supuse licențierii și a cotelor pentru anul 2026” au fost aprobate listele mărfurilor pentru care se aplică regimul de licențiere la export și import, precum și volumele cotelor stabilite pentru anul 2026.

„Prin Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a Republicii Moldova (ANSA) a suspendat temporar importul de carne de pasăre, subproduse avicole și produse care conțin carne de pasăre din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, ANSA a transmis o notificare la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/33 din 26.01.2026), în care au fost prezentate informații incorecte privind motivele suspendării importului de carne de pasăre din Ucraina, iar aceasta creează riscul introducerii unor restricții nejustificate și asupra altor produse agroalimentare ucrainene de către terți. În același timp, informațiile prezentate vizau rezultatele testării unor furaje de origine ucraineană utilizate pentru hrănirea păsărilor în Moldova, precum și rezultatele analizării a două probe de ser sangvin prelevate de la păsări de origine moldovenească, la o fermă din Criuleni, Republica Moldova. Nu există dovezi că în carnea de pasăre, subprodusele avicole sau produsele care conțin carne de pasăre provenite din Ucraina au fost depistate reziduuri de metronidazol”, se arată în document.

De asemenea, în nota informativă se menționează că, potrivit articolului 2 din Acordul OMC privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare, „membrii trebuie să se asigure că măsurile lor sanitare și fitosanitare nu creează o discriminare arbitrară sau nejustificată între membrii pe teritoriul cărora există condiții identice sau similare, inclusiv între propriii membri. Măsurile sanitare și fitosanitare nu trebuie aplicate într-un mod care să constituie o restricție ascunsă a comerțului internațional”.

Având în vedere cele menționate, dar și necesitatea protejării intereselor economice ale Ucrainei ca reacție la acțiunile considerate discriminatorii ale Republicii Moldova, Guvernul ucrainean intenționează să introducă regimul de licențiere pentru importurile în Ucraina din Republica Moldova ale unor mărfuri încadrate la următoarele coduri, potrivit Clasificatorului ucrainean al mărfurilor pentru activitatea economică externă (УКТ ВЭД): 0806 – struguri; 2204 – vinuri; 2207 și 2208 – alcool și distilate.

 Un reprezentant al grupului ucrainean de negociere în relația cu Republica Moldova a declarat: „Proiectul de hotărâre al Guvernului Ucrainei privind introducerea licențierii importului de vinuri și alcool din Moldova este un pas forțat, dar pe deplin justificat. În decurs de mai multe săptămâni am încercat să soluționăm problema în cadrul grupurilor de lucru. În schimb, am primit din partea ANSA un sabotaj deschis și o tentativă de a discredita instituțiile noastre de stat. Ucraina nu va tolera un asemenea comportament. Dacă conducerea ANSA consideră că poate bloca fără consecințe importurile din Ucraina, pe baza unor informații incorecte transmise la OMC, atunci ar trebui să fie pregătită să le explice propriilor vinificatori de ce piața ucraineană le este închisă.”