În Moldova au fost lansate patru vinuri pe care nu le găsiţi în magazine şi le puteţi degusta doar în restaurante

12 Mart. 2024, 10:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
12 Mart. 2024, 10:00 // Actual //  MD Bani

Cuvée Rouge, Cuvée Blanc, Chardonnay şi Cabernet Sauvignon sunt vinuri destinate exclusiv pentru oaspeţii restaurantelor şi vinotecilor. Seria Chef pentru industria HoReCa a fost produsă de Castel Mimi, iar de la idee şi până la realizare acestui proiect a fost nevoie de mai mult de un an.

„Întâi de toate am făcut un studiu al pieței, în HoReCa și restaurantul nostru de la Castel. Am înțeles că, în mare parte, oamenii vor o alegere simplă: vin alb ușor și/sau baricat. Roșu lejer sau mai corpolent. În cheia asta am gândit cele patru vinuri noi”, a spus la evenimentul de lansare Adrian Trofim, directorul Castel Mimi, citat de Andrei Cibotaru, pe blogul finewine.md.

Evenimentul de lansare a celor patru vinuri a avut loc recent, la Castel Mimi, iar la prezentare au participat somelieri, jurnalişti şi oameni de afaceri. Printre ei şi Andrei Cibotaru, care pe blogul său FineWine a făcut descrierea fiecărui vin în parte şi i-a prezentat asocierile culinare.

Vinurile au fost create într-o ediţie limitată, fiind îmbuteliate doar câte cel mult 3500 de sticle fiecare. Nu doar conţinutul este deosebit, dar şi etichetele.

„Vinurile apar într-o „haină” nouă, Bordeaux-style, cu imaginea Castelului pe etichetă. Pe conta-etichetă, în mod intenționat am omis codul de bare, ca printr-o barieră tehnică să nu permitem scurgerea vinului în retail”, a mai precizat Adrian Trofim.

Pe bloggul său jurnalista de vinuri Anghelina Taran a venit cu o recenzie mai amplă, descriind fiecare vin şi expunându-şi remarcile şi aprecierile pe care le puteţi revedea pe Wine and spirits.md.

„Pentru aceste vinuri strugurii au fost culeşi manual, de pe podgoriile din zona de centru a ţării. Roada a fost culeasă în lăzi, iar ciorchinii strugurilor albi au fost selectaţi în trei etape, în funcţie de diferite nivele de coacere ale acestora. În unele cazuri s-a ţinut cont chiar şi de fazele Lunii”, precizează Anghelina Taran pe bloggul său.

Realitatea Live

17 Nov. 2025, 17:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
17 Nov. 2025, 17:54 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII