În perioada ianuarie - august 2021, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 25,3%. Volumul eliberărilor

În august 2021, banii în circulație au constituit 32 739,5 milioane de lei, majorându-se cu 2 920,6 mil. lei (9,8%) comparativ cu decembrie 2020 ca rezultat al depășirii în perioada ianuarie – august 2021 a volumului eliberărilor cumulative asupra volumului încasărilor cumulative pe sistemul bancar cu 2 920,8 milioane de lei.

Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în perioada ianuarie – august 2021, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 25,3% față de perioada similară a anului precedent și a constituit 96 480,1 milioane de lei. Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 23,3% a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 56,6 la sută) din volumul total al încasărilor. Evoluția respectivă a fost susținută de majorarea tuturor surselor de încasări de numerar.

Totodată, în luna august 2021, volumul încasărilor a constituit 13 870,6 milioane lei (+1,8% față de luna iulie 2021 și +34,0 la sută față de luna august 2020).

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licențiate în perioada ianuarie – august 2021 s-a majorat cu 23,4 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent și a constituit 99 400,8 milioane de lei.

Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creșterea volumului eliberărilor pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice cu 7 272,9 mil. lei (33,1 la sută), care a însumat 29 260,9 mil. lei (echivalentul a 1 651,6 mil. USD³). Ponderea acestora a crescut cu 2,1 puncte procentuale (p.p.) și a constituit 29,4 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

Totodată, eliberările din conturile persoanelor fizice⁴ s-au majorat cu 18,3 la sută, constituind 22 351,6 mil.lei, ceea ce reprezintă 22,5 la sută din volumul total al eliberărilor.

Analiza BNM mai arată că, pondere semnificativă de 18,9 la sută din volumul total al eliberărilor au avut eliberările din bancomate, care s-au majorat în perioada ianuarie – august 2021 cu 10,0 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În luna august, volumul eliberărilor a constituit 13 866,1 mil. lei, fiind inferior volumului încasărilor cu 4,5 mil. lei. Comparativ cu luna iulie 2021, eliberările de numerar s-au micșorat cu 410,2 mil. lei sau cu 2,9 la sută.

#operatiuni #numerar #incasari #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.