În perioada ianuarie - august 2021, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 25,3%. Volumul eliberărilor

În august 2021, banii în circulație au constituit 32 739,5 milioane de lei, majorându-se cu 2 920,6 mil. lei (9,8%) comparativ cu decembrie 2020 ca rezultat al depășirii în perioada ianuarie – august 2021 a volumului eliberărilor cumulative asupra volumului încasărilor cumulative pe sistemul bancar cu 2 920,8 milioane de lei.

Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în perioada ianuarie – august 2021, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 25,3% față de perioada similară a anului precedent și a constituit 96 480,1 milioane de lei. Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 23,3% a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 56,6 la sută) din volumul total al încasărilor. Evoluția respectivă a fost susținută de majorarea tuturor surselor de încasări de numerar.

Totodată, în luna august 2021, volumul încasărilor a constituit 13 870,6 milioane lei (+1,8% față de luna iulie 2021 și +34,0 la sută față de luna august 2020).

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licențiate în perioada ianuarie – august 2021 s-a majorat cu 23,4 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent și a constituit 99 400,8 milioane de lei.

Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creșterea volumului eliberărilor pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice cu 7 272,9 mil. lei (33,1 la sută), care a însumat 29 260,9 mil. lei (echivalentul a 1 651,6 mil. USD³). Ponderea acestora a crescut cu 2,1 puncte procentuale (p.p.) și a constituit 29,4 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

Totodată, eliberările din conturile persoanelor fizice⁴ s-au majorat cu 18,3 la sută, constituind 22 351,6 mil.lei, ceea ce reprezintă 22,5 la sută din volumul total al eliberărilor.

Analiza BNM mai arată că, pondere semnificativă de 18,9 la sută din volumul total al eliberărilor au avut eliberările din bancomate, care s-au majorat în perioada ianuarie – august 2021 cu 10,0 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În luna august, volumul eliberărilor a constituit 13 866,1 mil. lei, fiind inferior volumului încasărilor cu 4,5 mil. lei. Comparativ cu luna iulie 2021, eliberările de numerar s-au micșorat cu 410,2 mil. lei sau cu 2,9 la sută.

#operatiuni #numerar #incasari #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de jumătate dintre statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) intenționează să crească vârsta de pensionare, ca soluție în fața îmbătrânirii populației.

În raportul său bianual privind sistemele de pensii, OCDE semnalează că, în medie, vârsta normală de pensionare va crește, de la 63,9 ani pentru femei și 64,7 ani pentru bărbații care s-au pensionat în 2024, la 65,9 ani și, respectiv, 66,4 ani pentru cei care anul trecut și-au încheiat studiile și au început să muncească, relatează joi agenția EFE, citat de agerpres.ro.

Totuși, vor exista variații semnificative între țările membre, trei dintre acestea menținând vârsta de pensionare la 62 de ani, respectiv Luxemburg, Slovenia și Columbia, în cazul celei din urmă vârsta de pensionare pentru femei fiind chiar și mai scăzută, 57 de ani.

La cealaltă extremă, Danemarca, Estonia, Italia, Olanda și Suedia au inițiat reforme care vor crește vârsta de pensionare la 70 de ani sau chiar mai mult. Astfel, în Danemarca vârsta de pensionare va crește de la 67 de ani, cât este în prezent, la 74 de ani, iar în Estonia de la 65 la 71 de ani.

În spatele acestei tendințe se află îmbătrânirea demografică, ce va afecta toate țările membre ale organizației, într-o măsură mai mare sau mai mică, punând o presiune sporită asupra finanțării sistemelor publice de pensii.

La nivel global, pentru fiecare 100 de persoane cu vârsta cuprinsă în prezent între 20 și 64 de ani (grupa de vârstă activă), există 33 care au peste 65 de ani, dar acest raport se va deteriora și mai mult, numărul celor cu vârste de peste 65 de ani la fiecare 100 de persone din grupa de vârstă 20-64 de ani urmând să crească la 52 până în anul 2050.

Pe baza analizei situației din prezent a sistemelor de pensii, a reformelor preconizate și ținând cont de tendințele demografice, autorii raportului estimează că cheltuielile medii cu pensiile publice în OCDE (în cele 32 de țări pentru care sunt disponibile date) vor crește, de la 8,8% din produsul intern brut (PIB) în prezent, la 10% în 2050.

Precizăm că, anterior, Alexandru Munteanu, prezentând programul de activitate a Guvernului în Parlament, a declarat că majorarea vârstei de pensionare este o tendință globală, determinată de creșterea speranței de viață și de schimbările demografice. În opinia sa, și Republica Moldova va trebui să discute deschis această temă, în contextul normelor și practicilor europene.