În primele 2 luni ale anului, la bugetul public național au fost acumulate venituri de 14 miliarde lei

În primele 2 luni ale anului curent, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 14 miliarde lei, înregistrând o creștere de 2,1 miliarde lei sau 17,6% față de perioada similară a anului trecut, anunță Ministerul Finanțelor.

Cheltuielile au constituit 16,2 miliarde lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022 sunt mai mari cu 2,9 miliarde lei sau cu 22%. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2,2 miliarde lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 6,1 miliarde lei.

Veniturile bugetului de stat în primele 2 luni ale anului 2023 au constituit 8,6 miliarde lei. Comparativ cu perioada similară a anului trecut acestea s-au majorat cu 16,9% (1,2 miliarde lei).

Veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit 3,7 miliarde lei, cu 0,6 miliarde lei (19,4%) mai mult față de aceeași perioadă a anului 2022, iar veniturile administrare de către Serviciul Vamal au constituit 5,3 miliarde lei, înregistrând o creștere de 0,8 miliarde lei (17,9%) comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile bugetului de stat au fost executate în sumă de 11,1 miliarde lei, fiind mai mari cu 18,5% (1,7 miliarde lei) comparativ cu perioada similară a anului trecut. Executarea bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2,5 miliarde lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat au constituit 2,5 miliarde lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget de stat #Ministerul Finanțelor #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.