În soluționarea crizei gazelor din Moldova se implică și România. Aurescu: Voi cere UE să sprijine Chișinăul

În soluționarea crizei gazelor din Republica Moldova se implică și Bucureștiul. Acest lucru va fi discutat, în data de 18 octombrie, la reuniunea Consliului Afacerlor Externe la nivelul miniștrilor de externe de la Luxemburg, potrivit informațiilor Ministerului de Externe de la București.

”Îmi voi informa și colegii despre criza din Republica Moldova legată de aprovizionarea cu gaze. Este un moment foarte critic pentru Guvernul de la Chișinău. Acest lucru se datorează schimbării bruște de către Rusia a condițiilor de livrare a gazelor și a costurilor. Așadar, voi cere colegilor mei și instituțiilor europene să sprijine, cu experți și cu asistență financiară, rezolvarea acestei crize, deoarece depășirea acestei crize va permite Guvernului Chișinău să pună în aplicare ambițiosul proces de reformă la care s-au angajat după alegerile din 11 iulie”, a punctat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Săptămâna trecută, autoritățile de la Chișinău au instituit stare de urgență în sectorul gazelor. Pentru a face față crizei gazului, autoritățile de la Chișinău s-au adresat și Bruxellesului. Chișinăul insistă în negocierile cu Gazprom pe păstrarea formulei de preț din vechiul contract. În sezonul de vară prețul era calculat în funcție de cotațiile din hub-ul german NCG, iar pe perioada iernii, când se consumă 80% din consumul total de gaz, prețul era indexat cu cotațiile produselor petroliere.

În prezent Republica Moldova plătește 790 USD pentru mia de metru cubi de gaz.

#gaz #criză #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.