În soluționarea crizei gazelor din Moldova se implică și România. Aurescu: Voi cere UE să sprijine Chișinăul

În soluționarea crizei gazelor din Republica Moldova se implică și Bucureștiul. Acest lucru va fi discutat, în data de 18 octombrie, la reuniunea Consliului Afacerlor Externe la nivelul miniștrilor de externe de la Luxemburg, potrivit informațiilor Ministerului de Externe de la București.

”Îmi voi informa și colegii despre criza din Republica Moldova legată de aprovizionarea cu gaze. Este un moment foarte critic pentru Guvernul de la Chișinău. Acest lucru se datorează schimbării bruște de către Rusia a condițiilor de livrare a gazelor și a costurilor. Așadar, voi cere colegilor mei și instituțiilor europene să sprijine, cu experți și cu asistență financiară, rezolvarea acestei crize, deoarece depășirea acestei crize va permite Guvernului Chișinău să pună în aplicare ambițiosul proces de reformă la care s-au angajat după alegerile din 11 iulie”, a punctat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Săptămâna trecută, autoritățile de la Chișinău au instituit stare de urgență în sectorul gazelor. Pentru a face față crizei gazului, autoritățile de la Chișinău s-au adresat și Bruxellesului. Chișinăul insistă în negocierile cu Gazprom pe păstrarea formulei de preț din vechiul contract. În sezonul de vară prețul era calculat în funcție de cotațiile din hub-ul german NCG, iar pe perioada iernii, când se consumă 80% din consumul total de gaz, prețul era indexat cu cotațiile produselor petroliere.

În prezent Republica Moldova plătește 790 USD pentru mia de metru cubi de gaz.

#gaz #criză #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul a transmis o solicitare oficială către autoritățile americane pentru a putea achiziționa participațiile deținute de compania rusă Lukoil în proiectele energetice din țară. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Yerlan Akkenzhenov.

Demersul are loc în contextul în care Lukoil a fost inclus pe lista entităților sancționate de Statele Unite în octombrie 2025, iar compania este obligată să își vândă activele din afara Rusiei până la 28 februarie 2026. Din cauza acestor sancțiuni, orice tranzacție care implică activele Lukoil trebuie aprobată de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA.

Ministrul kazah al Energiei a declarat că instituția pe care o conduce a trimis deja o scrisoare oficială către OFAC, prin care notifică intenția Kazahstanului de a-și exercita dreptul de preempțiune la cumpărarea participațiilor Lukoil din proiectele energetice locale. El a precizat însă că autoritățile de la Astana nu au înaintat, deocamdată, direct companiei ruse o ofertă de răscumpărare a activelor.

Akkenzhenov a menționat că sunt analizate mai multe opțiuni privind structura unei eventuale tranzacții, iar achiziția nu ar trebui să presupună neapărat o plată integrală imediată în numerar. Sunt luate în calcul inclusiv plăți eșalonate sau mecanisme prin care costurile să fie acoperite din veniturile viitoare obținute din producția de hidrocarburi.

Lukoil este implicată în unele dintre cele mai importante proiecte energetice din Kazahstan, deținând participații la câmpurile Tengiz și Karachaganak, dar și în proiecte offshore din sectorul kazah al Mării Caspice, în parteneriat cu compania națională KazMunayGas. Compania rusă este prezentă și în infrastructura de transport prin oleoductul CPC, principala rută de export a petrolului kazah către portul rusesc Novorossiisk.

Interes pentru activele Lukoil din Kazahstan și-au arătat și investitori internaționali. Potrivit informațiilor apărute în presa regională, trei companii străine sunt interesate de aceste participații: gigantul de investiții Carlyle, un consorțiu format din Chevron și Quantum Capital Group, precum și fondul International Holding Company din Emiratele Arabe Unite. În acest context, autoritățile kazahe încearcă să își valorifice dreptul legal de preempțiune pentru a menține sub control național active considerate strategice pentru sectorul energetic al țării.

Lukoil are o rețea de peste 5 300 de benzinării în 20 de țări din întreaga lume, inclusiv în Republica Moldova, precum și rafinării în Europa. Producția lor combinată a ajuns anul trecut la 13,5 milioane de tone sau aproximativ 270.000 de barili pe zi, conform raportului anual.