În Ungaria piaţa locuinţelor hibernează şi au apărut zvonuri că vine o perioadă de prăbuşiri brutale ale preţurilor

25 Sept. 2023, 08:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
25 Sept. 2023, 08:29 // Actual //  Lupu Eduard

Piaţa imobiliară din Ungaria hiber­nea­ză, aşteaptă venirea unei primă­veri despre care nimeni nu ştie când va veni. Nimeni nu vrea să vândă mai ieftin ceva ce a construit sau a cumpărat foarte scump. Profeţiile din cri­za de energie că oamenii se vor îndrepta spre locuinţe mai mici şi mai eficiente energetic nu s-au împlinit. Tranzacţiile sunt în scădere şi au apă­rut zvonuri că urmea­ză o perioadă de pră­buşiri brutale ale preţurilor şi chiar colaps parţial pe piaţa imobiliară, ara­tă Portfolio.hu, principalul site de ştiri şi analize finan­ciare din Ungaria.

Şi în Cehia, cea mai ma­tu­ră şi mai scumpă economie din re­giune, piaţa este în aşteptare, dar cu câteva di­fe­renţe. Preţurile la apartamente vechi, nere­no­vate sau amplasate în locuri neatractive stag­nea­ză sau chiar scad. Însă lumea este foarte in­te­resată de locuinţe ultramici cu eficienţă ener­getică crescută. Astfel de apartamente sunt la mare căutare şi preţurile lor cresc, scrie presa cehă. Acolo, profeţiile din criza de energie se ade­veresc. Iar dezvoltatorii profită de tendinţă. În loc de un apartament nou, mare şi scump greu de vândut vând mai uşor trei mai mici.

În Polonia situaţia este total diferită, aceas­tă ţară, cea mai mare economie din regiune şi unde scumpirea creditului a lovit puternic în puterea de cumpărare a populaţiei şi în în­crederea în guvern, piaţa imobiliară este ţinută în mişcare de programele guvernamentale de credite pentru locuinţe.
Cu câteva luni înainte de alegeri, statul a dat acestor programe impuls nou, iar oamenii se grăbesc să profite. Nu se ştie când vor mai fi disponibile locuinţe. Statul a promis multe, dar a construit puţine. Polonia se confruntă cu o criză acută de spaţii de locuit.

Deficitul de locuinţe este estimat la câteva milioane de unităţi. Rezultatul este umflarea artificială a preţurilor de pe piaţă, conclu­zio­nează presa financiară poloneză. Pandemia, criza de energie, creşterea dobânzilor, cea mai acută criză a costului vieţii de decenii, dar şi programele sociale îşi pun amprenta asupra pieţelor imobiliare din Europa de Est, dar în mod diferit, în funcţie de specificul şi pro­ble­mele fiecărei ţări.

În Ungaria, ţara din UE cu încă cea mai puternică inflaţie şi cele mai mari dobânzi, piaţa imobiliară trece prin ceea ce analiştii numesc „anii de aşteptare“. Piaţa hibernează, supravie­ţuieşte. Departe sunt creşterile explozive din ultimii şase-şapte ani. Unii mai găsesc motive de speranţă că acele vremuri vor reveni. Până la urmă pieţele sunt ciclice. Atâta doar că pe piaţa imobiliară maghiară în ultimii ani ciclurile alternează cu rapiditate.
De la pandemia de COVID din 2020 există chin, incertitudine, reorganizare şi provocări constante pentru fiecare segment al pieţei, care în aceşti trei ani s-a prăbuşit, a explodat doar pentru a se prăbuşi din nou. Situaţia nu este atât de dramatică precum a fost în criza financiară din 2008, însă în prezent o complicaţie este că modelele de afaceri actuale sunt bazate pe boom-ul din ultimii 6-7 ani.

Cumpărătorii s-au adaptat vremurilor. Cei mai mulţi preferă locuinţe mai ieftine, mai puţin eficiente energetic, contrar aşteptărilor, a descoperit o analiză a Otthon Centrum. Scăderea salariilor reale timp de un an, creşterea dobânzilor, recesiune şi pierderea perspectivelor se vede în cifrele de pe piaţă. Datele preliminare arată că numărul tranzacţiilor din acest an ar putea fi cu 20-25% mai mic decât cel de anului trecut.
În prima jumătate din 2023 au fost construite cu 19% mai puţine apartamente decât în primul semestru din 2022. Iar numărul de apartamente care vor fi construite este cu 40% mai mic dacă sunt socotite permisele de construire emise. Cifrele de la banca naţională arată că în primul trimestru preţurile locuinţelor au urcat cu 1,2% în raport cu trimestrul anterior. Creşterea anualizată nominală este de 4,7%. În termeni reali, adică raportat la inflaţie, aceasta s-ar traduce printr-o scădere de peste 16%.

Când va veni dezgheţul? Răspunsuri există, dar ele diferă în funcţie de cine este întrebat. Şi este normal să fie aşa pentru că piaţa poate fi influenţată. Aşa se întâmplă în Polonia. După luni de secetă pe piaţa creditelor imobiliare, rezultat al creşterii dobânzilor, numărul de cereri creşte, ducând şi la majorarea preţurilor apartamentelor.

Programele guvernamentale de subvenţionare a achiziţionării primei locuinţe a creat  febră pe piaţă. Oamenii se tem că dacă nu se grăbesc nu-şi vor mai putea lua casă.

Ministerul dezvoltării a anunţat că peste 47.600 de cereri au fost făcute doar în primele zece săptămâni de la lansarea programului „Credit sigur 2%“. Programul asigură o dobândă de 2% timp de zece ani la credite imobiliare pentru anumite persoane, cum ar fi tineri polonezi sau femei poloneze cu probleme din cauza cărora nu ar primi împrumuturi de la băncile comerciale. În aceşti zece ani, diferenţa dintre dobânda de 2% şi cea a pieţei este plătită de stat. După trecerea perioadei, cumpărătorul plăteşte dobânda la nivelul pieţei. Programul ar fi trebuit să rezolve problema locuinţelor pentru tineri, dar a creat alta, scrie money.pl.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Apr. 2024, 12:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
19 Apr. 2024, 12:18 // Actual //  Lupu Eduard

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a făcut public faptul că pentru a remedia situația restanțelor salariale ale angajaților de la Calea Ferată a Moldovei, guvernul va recurge la un credit în valoare de 35 de milioane de lei. Acest credit va fi obținut de la Loteria Moldovei, o întreprindere cu capital majoritar de stat, cunoscută în principal pentru activitățile sale de jocuri de noroc.

Acești bani sunt pentru achitarea salariilor timp de o lună.

Potrivit declarațiilor ministrului Spînu, făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră”, această mișcare financiară este parte a unui plan de achitare a salariilor, însă nu a oferit detalii despre condițiile împrumutului oferit de Loteria Moldovei. A precizat că doar că e o decizie a consiliilor celor două companii și că există un contract. Cu toate acestea, decizia de a lua un împrumut de la Loteria Moldovei a stârnit întrebări și discuții în mediul public, cu privire la raționalitatea acestei alegeri și la implicațiile pe termen lung.

În timp ce oficialii guvernamentali au asigurat că această mișcare este parte a unei strategii gândite cu atenție pentru a asigura viabilitatea financiară a Căii Ferate a Moldovei, mulți rămân curioși să vadă cum se va derula acest proces și care vor fi efectele pe termen lung ale acestei decizii neconvenționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău