Înainte de a pierde războiul, Putin ar putea fi înfrânt de mamele și soţiile militarilor trimişi să moară în Ucraina

Disperate să îşi salveze fiii şi soţii de pe frontul din Ucraina, femeile din Rusia fac presiuni asupra Kremlinului, în cea mai recentă manifestare a nemulţumirilor din ce în ce mai mari cauzate de război, a raportat Bloomberg.

Eforturile dispersate ale soţiilor şi mamelor au luat amploare după ce Vladimir Putin a ordonat convocarea a 300.000 de rezervişti la 21 septembrie, forţând autorităţile să fie atente. Guvernatorii regionali s-au întâlnit cu activiştii şi au promis că îi vor ajuta, iar preşedintele rus plănuieşte să organizeze o şedinţă proprie cu ei încă de săptămâna aceasta.

Pe măsură ce războiul intră în cea de-a noua lună, eforturile lui Putin de a-şi proteja populaţia de costurile luptelor se epuizează pe alocuri, Kremlinul grăbindu-se să reducă impactul acolo unde se poate. Autorităţile promit bani şi alte beneficii pentru familiile celor chemaţi la datorie şi promit să se asigure că aceştia sunt echipaţi şi îngrijiţi corespunzător.

Proteste împotriva trimiterii rezerviştilor pe front au avut loc în cel puţin 15 regiuni, cele mai mari având loc în apropierea graniţei cu Ucraina, potrivit datelor colectate de Verstka, unele dintre puţinele organe de presă independente care tratează problema în cauză. Cererile familiilor nu sunt de obicei politice, ci se concentrează pe asigurarea că bărbaţii lor primesc o pregătire şi un echipament adecvat şi că sunt îngrijiţi pe front.

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.