Înainte de a pierde războiul, Putin ar putea fi înfrânt de mamele și soţiile militarilor trimişi să moară în Ucraina

Disperate să îşi salveze fiii şi soţii de pe frontul din Ucraina, femeile din Rusia fac presiuni asupra Kremlinului, în cea mai recentă manifestare a nemulţumirilor din ce în ce mai mari cauzate de război, a raportat Bloomberg.

Eforturile dispersate ale soţiilor şi mamelor au luat amploare după ce Vladimir Putin a ordonat convocarea a 300.000 de rezervişti la 21 septembrie, forţând autorităţile să fie atente. Guvernatorii regionali s-au întâlnit cu activiştii şi au promis că îi vor ajuta, iar preşedintele rus plănuieşte să organizeze o şedinţă proprie cu ei încă de săptămâna aceasta.

Pe măsură ce războiul intră în cea de-a noua lună, eforturile lui Putin de a-şi proteja populaţia de costurile luptelor se epuizează pe alocuri, Kremlinul grăbindu-se să reducă impactul acolo unde se poate. Autorităţile promit bani şi alte beneficii pentru familiile celor chemaţi la datorie şi promit să se asigure că aceştia sunt echipaţi şi îngrijiţi corespunzător.

Proteste împotriva trimiterii rezerviştilor pe front au avut loc în cel puţin 15 regiuni, cele mai mari având loc în apropierea graniţei cu Ucraina, potrivit datelor colectate de Verstka, unele dintre puţinele organe de presă independente care tratează problema în cauză. Cererile familiilor nu sunt de obicei politice, ci se concentrează pe asigurarea că bărbaţii lor primesc o pregătire şi un echipament adecvat şi că sunt îngrijiţi pe front.

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).