Încă o dovadă că poţi învăţa din eşec: după ce prima afacere a rezistat 3 ani, a inventat una cunoscută în toată lumea

Supranumit adesea „părintele motoferăstraielor electrice”, Andreas Stihl a devenit cunoscut la scară largă după ce a inventat prima astfel de unealtă din lume. În timp, compania şi-a păstrat poziţia de jucător de top pe nişa motouneltelor, fiind prezentă astăzi pe circa 160 de pieţe.

Născut în Elveţia, dar stabilit ulterior, alături de familie, în Germania, Sthil a studiat, timp de trei ani, ingineria mecanică, după ce luptase anterior în Primul Război Mondial.
În 1923, împreună cu un prieten, Carl Hohl, a pus bazele unei firme de inginerie cu sediul în Stuttgart, care a rezistat însă pe piaţă doar trei ani. Ulterior, a pornit un nou business, care comercializa sisteme de boilere cu abur.
În 1926 a patentat primul motoferăstrău electric din lume, un instrument care la vremea aceea cântărea 64 de kilograme, fapt pentru care erau necesari doi oameni pentru a-l manevra. În ciuda acestui lucru, invenţia sa a devenit baza pentru viitoarele motounelte folosite la scară mondială. La patru ani distanţă el a reuşit să proiecteze o unealtă îmbunătăţită, care putea fi folosită fără ajutor. Afacerea a continuat să se extindă şi, în 1931, a devenit primul exportator european de motoferăstraie către Statele Unite şi Uniunea Sovietică. Între 1943 şi 1944 fabrica companiei a suferit pagube importante în urma bombardamentelor, aşa că s-a mutat în Neustadt (actualul Waiblingen).

O serie de controverse legate de istoria businessului au fost date de apartenenţa fondatorului la partidul nazist, dar şi de apelarea la sclavia modernă în operaţiunile businessului. La finalul războiului, Andreas Stihl a fost arestat de trupele aliaţilor şi activitatea companiei a fost stopată timp de trei ani, până la eliberarea antreprenorului. Până în 1971, businessul ajunsese cel mai mare producător al acestei categorii de unelte la nivel mondial.

Pe plan personal, Andreas Stihl a fost căsătorit cu Mia Giersch, alături de care a avut patru copii. A divorţat în 1960 şi s-a recăsătorit cu Hannelore Wegener-Doberg. Fiica sa, Eva Mayr-Stihl, a preluat conducerea companiei după retragerea acestuia.

În prezent, businessul e prezent în aproximativ 160 de ţări, are o reţea de peste 35.000 de distribuitori autorizaţi şi o echipă internaţională de circa 8.000 de angajaţi, conform informaţiilor disponibile pe site-ul companiei. Pe plan local, jucătorul a închis anul 2021, ultimul pentru care există informaţii publice disponibile, cu o cifră de afaceri de 197 de milioane de lei.

Carte de vizită

1. S-a născut pe 10 noiembrie 1896, în Zürich, Elveţia, dar a trăit în Germania;

2. A studiat ingineria şi a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi inventatori din categoria uneltelor electrice;

3. În 1926 a pus bazele companiei Andreas Stihl AG & Company;

4. A fost căsătorit de două ori şi a avut patru copii;

5. A murit în iarna anului 1973.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#andreas sthil #faliment #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.