Încă o ”spargere” în lumea Bitcoin: hackerii ar fi furat până la 90 de milioane de dolari în criptomonede

„Spargerile” din lumea criptomondelor iau am amploare în ultima perioadă. De această dată, hackerii au atacat Liquid, platforma globală de tranzacționare a criptomonedelor, din Japonia. În urma atacului, infractorii cibernetici au furat active digitale în valoare de mai multe zeci de milioane de dolari.

Despre atac au anunțat chiar reprezentanții platformei printr-o postare pe Twitter. Potrivit acestora retragerile și realizarea de depozite au fost suspendate, iar activele neafectate au fost mutate către portofele de criptomonede offline (Cold Wallets), care nu sunt conectate la Internet.

Volumul total al criptomonedelor furate de către atacatorii cibernetici nu a fost încă determinat, însă un reprezentant al companiei OKLink, specializată și în cercetarea evoluției pe care o are industria activelor digitale, a estimat o pagubă de până la 90 de milioane de dolari, punctează coindesk.com.

”Momentan investigăm situația, vă vom ține la curent cu evoluția anchetei”, au precizat reprezentanții platformei de tranzacționare care au adăugat că realizarea depozitelor și retragerile sunt suspendate.

Platforma japoneză de tranzacționare a luat legătura cu alți jucători din industrie, cărora le-a cerut să blocheze tranzacțiile provenite de pe adresele care au legătură cu atacul derulat asupra lor.

CEO-ul platformei KuCoin, Johny Lyu, a declarat că platforma sa a fost informată în legătură cu incidentul și a blocat deja adresele portofelelor de criptomonede folosite de către hackeri. Până la momentul redactării acestei știri, platforma japoneză identificase 9 adrese unde hackeri au transferat fondurile furate.

#hacker #atac #criptomonede #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.