India – Importurile de petrol din Rusia au scăzut pentru prima dată în ultimele nouă luni

Importurile de ţiţei rusesc în India au înregistrat o scădere pentru prima dată în ultimele nouă luni, în timp ce importurile din Arabia Saudită au atins cel mai redus nivel din ultimii doi ani şi jumătate, în contextul reducerilor de producţie impuse de alianţa OPEC+, potrivit datelor publicate de surse din industrie şi analizate de Reuters.

India, cel de-al treilea cel mai mare importator de petrol la nivel mondial, a raportat că atât ea, cât şi China, cel mai mare importator global, au redus importurile de ţiţei din Rusia şi Arabia Saudită în luna iulie. Această mișcare a venit în urma creșterii prețurilor ţiţeiului și a deciziilor celor doi mari producători de a diminua producţia și livrările de petrol.

Arabia Saudită a ales să-și reducă producţia cu aproximativ un milion de barili pe zi în perioada iulie-septembrie 2023, în timp ce Rusia a decis să reducă exporturile de ţiţei cu 500,000 de barili pe zi în luna august.

În iulie, importurile totale ale Indiei au scăzut cu 5.2% față de luna iunie, ajungând la 4.4 milioane de barili pe zi. Un factor important a fost și închiderea temporară a unor rafinării pentru lucrări de mentenanță.

Conform datelor, importurile de ţiţei rusesc în India au înregistrat o scădere de 5.7%, ajungând la 1.85 milioane de barili pe zi, în timp ce importurile din Arabia Saudită au înregistrat o scădere semnificativă de 26%, ajungând la 470,000 de barili pe zi.

India importă peste 80% din necesarul său de petrol, ceea ce face să fie sensibilă la orice fluctuații în ceea ce privește furnizorii săi. În luna iulie, Rusia a rămas cel mai important furnizor de petrol al Indiei, urmată de Irak și Arabia Saudită. Aceste schimbări în dinamica importurilor indică impactul deciziilor OPEC+ asupra pieței globale a petrolului și al modului în care acestea pot influența activitățile economice ale țărilor dependente de importurile de petrol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #import #India

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.