India vrea să le ia faţa lui Musk, Chinei şi Rusiei şi să devină o superputere spaţială

Din anii ’70, insula Sriharikota de pe coasta de est a Indiei este Cape Canaveral-ul ţării, agenţia spaţială naţională indiană lansând mai multe nave spaţiale către Lună sau Marte.

NewSpace India a lansat de asemenea mai mulţi sateliţi de comunicaţii luna trecută pentru OneWeb, potrivit Bloomberg.
India îşi face loc în forţă în profitabilul business al spaţiului, profitând de izolarea geopolitică a Chinei şi Rusiei pentru a se prezenta drept o alternativă de încredere a SpaceX.

Până în 2025, aşa-numita economie a spaţiului este estimată să crească la 600 miliarde de dolari de la 447 miliarde în 2020.
Rachetele chineze nu reprezintă opţiuni bune pentru mulţi operatori de sateliţi, în parte din cauza temerilor în creştere privind accesarea de către Beijing a tehnologiei occidentale. Spre deosebire, India s-a apropiat de SUA şi alte puteri regionale, iar lansările ţării costă mai puţin decât ale rivalelor.

Dezvoltarea sectorului spaţial reprezintă o parte cheie a campaniei „Make in India“ a premierului indian Narendra Modi, care are drept obiectiv poziţionarea celei de-a cincea mari economii a lumii ca destinaţie de top pentru inovaţie tech. Administraţia lui Modi încearcă să facă agenţia spaţială locală mai accesibilă prin încurajarea dezvoltării startup-urilor.

În 2020, guvernul a relaxat regulile pentru companiile private de sateliţi şi rachete, permiţându-le acestora să desfăşoare activităţi spaţiale independente. Reformele înseamnă că startup-urile pot accesa şi facilităţile agenţiei.

În acest an şi pe viitor mai multe startup-uri au planuri extrem de ambiţioase. Agnikul intenţionează să-şi folosească propria platformă de lansare de pe insulă pentru prima misiune, programată pentru mai sau iunie. Compania vrea să realizeze patru lansări în 2024.

Agnikul este aşteptată să lanseze în scurt timp prima călătorie a unei navete spaţiale care ajunge pe orbită. Astfel, compania rivalizează cu Arianespace din Franţa şi SpaceX din SUA în ceea ce priveşte lansarea regulată de sateliţi comerciali.

Anul trecut, compania şi-a lansat propria unitate de producţie de motoare de rachete, potrivit techcircle.in.

În noiembrie anul trecut, Skyroot a lansat în spaţiu prima rachetă construită privat în India. Startupul a fost primul care a aderat la programul lansat de guvernul indian pentru promovarea colaborării între startup-uri şi agenţia spaţială naţională.

Kumar Chandana, CEO-ul Skyroot, a anunţat recent că startupul intenţionează să realizeze prima lansare pe orbită în acest an, iar până în 2025 acesta vrea să lanseze doi sateliţi lunar.

Înaintea Skyroot, un al startup indian, Pixxel a devenit primul startup privat indian care şi-a lansat propriul satelit. În 2023, Pixxel intenţionează să lanseze şase sateliţi şi să-şi deschidă propria fabrică de sateliţi în prima jumătate a anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#putere spatiala #Musk #India

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.