Industria prelucrătoare și agricultura au tras economia în jos! PIB-ul, în scădere cu 1,2% în primul trimestru

Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a înregistrat o scădere de 1,2% în termeni reali în trimestrul I 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Este un semnal de îngrijorare privind evoluția economică a țării, în condițiile în care valoarea adăugată brută (VAB) – componenta principală a PIB – s-a diminuat cu 1,4%.

Scăderea PIB a fost parțial atenuată de câteva domenii cu evoluții pozitive: construcțiile: +8,6% creștere VAB, cu o contribuție pozitivă de +0,4% la PIB, informații și comunicații: +2,1% VAB, +0,2% impact pozitiv asupra PIB, activități financiare și asigurări: +2,4% VAB, +0,1% la PIB, învățământul: +1,3% VAB, +0,1%, sănătate și asistență socială: +1,1% VAB, +0,1% și administrație publică și apărare: +1,5% VAB, +0,1%.

Declinul economic este generat în principal de următoarele sectoare: industria prelucrătoare: -8,7% VAB, scădere de 0,7% a PIB, activități profesionale și științifice: -20,4% VAB, -0,6% la PIB, agricultură, silvicultură și pescuit: -9,9% VAB, -0,2% la PIB, alte servicii: -14,4% VAB, -0,2%.

Pe partea de utilizare a PIB, principalii factori pozitivi au fost: consumul gospodăriilor: +6,3% volum, contribuție de +5,2% la PIB, cu o pondere majoritară de 91,8%, investițiile în capital fix: +16,1% volum, +3,2% la PIB. Însă balanța comercială negativă a avut un impact sever: exportul net de bunuri și servicii a tras în jos PIB-ul cu -13,8%, din cauza unei scăderi de 6,8% a exporturilor și a unei creșteri de 19,6% a importurilor.

Un element pozitiv a fost creșterea exporturilor de servicii, cu +9,5%, ceea ce a contribuit cu +1,4% la atenuarea scăderii economice. Serviciile au ajuns să dețină o pondere de 15,7% din PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exporturi #industrie #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.