Industria prelucrătoare și agricultura au tras economia în jos! PIB-ul, în scădere cu 1,2% în primul trimestru

Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a înregistrat o scădere de 1,2% în termeni reali în trimestrul I 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Este un semnal de îngrijorare privind evoluția economică a țării, în condițiile în care valoarea adăugată brută (VAB) – componenta principală a PIB – s-a diminuat cu 1,4%.

Scăderea PIB a fost parțial atenuată de câteva domenii cu evoluții pozitive: construcțiile: +8,6% creștere VAB, cu o contribuție pozitivă de +0,4% la PIB, informații și comunicații: +2,1% VAB, +0,2% impact pozitiv asupra PIB, activități financiare și asigurări: +2,4% VAB, +0,1% la PIB, învățământul: +1,3% VAB, +0,1%, sănătate și asistență socială: +1,1% VAB, +0,1% și administrație publică și apărare: +1,5% VAB, +0,1%.

Declinul economic este generat în principal de următoarele sectoare: industria prelucrătoare: -8,7% VAB, scădere de 0,7% a PIB, activități profesionale și științifice: -20,4% VAB, -0,6% la PIB, agricultură, silvicultură și pescuit: -9,9% VAB, -0,2% la PIB, alte servicii: -14,4% VAB, -0,2%.

Pe partea de utilizare a PIB, principalii factori pozitivi au fost: consumul gospodăriilor: +6,3% volum, contribuție de +5,2% la PIB, cu o pondere majoritară de 91,8%, investițiile în capital fix: +16,1% volum, +3,2% la PIB. Însă balanța comercială negativă a avut un impact sever: exportul net de bunuri și servicii a tras în jos PIB-ul cu -13,8%, din cauza unei scăderi de 6,8% a exporturilor și a unei creșteri de 19,6% a importurilor.

Un element pozitiv a fost creșterea exporturilor de servicii, cu +9,5%, ceea ce a contribuit cu +1,4% la atenuarea scăderii economice. Serviciile au ajuns să dețină o pondere de 15,7% din PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exporturi #industrie #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.