Industria rusă nu poate face față cererii de arme pentru războiul din Ucraina. Putin apelează la aliați dubioși

10 Sept. 2023, 05:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Sept. 2023, 05:46 // Actual //  bani.md

Rusia ar putea să-și crească producția de obuze de artilerie în următorii câțiva ani la două milioane pe an, aproximativ dublu față de așteptările occidentale anterioare, dar acest lucru încă nu corespunde nevoilor Moscovei în războiul împotriva Ucrainei, scrie Reuters, citând un oficial occidental.

Potrivit estimărilor acestuia, care a vorbit sub condiția anonimatului, Rusia a tras anul trecut între 10 și 11 milioane de proiectile în Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Aceasta este situația în care se află. Dacă ai cheltuit 10 milioane de obuze anul trecut, iar acum ești în epicentrul ostilităților și poți produce doar 1-2 milioane de obuze pe an, nu cred că este o poziție foarte puternică.”, a spus el oficial unui grup restrâns de jurnaliști.

Alte investiții rusești în sectorul apărării ar putea, de asemenea, să permită Moscovei să producă aproximativ 200 de tancuri pe an, dublu față de estimările occidentale anterioare, a spus oficialul. Dar chiar și asta, potrivit lui, este departe de ceea ce are nevoie Rusia după pierderile grele din Ucraina.
„Când pierzi 2.000 de tancuri, îți va lua un deceniu să ajungi de unde ai plecat”, a spus el, adăugând că Rusia a pierdut și patru mii de vehicule blindate de luptă, peste o sută de avioane și 270.000 de soldați, morți și răniții.

Economia rusă, sub presiune

În mai, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că producţia de arme şi livrarea acestora în prima linie în Ucraina vor fi cruciale pentru succesul a ceea ce Moscova numeşte „operaţia sa militară specială”.

În iulie, Șoigu a vizitat Coreea de Nord. Casa Albă a spus că Rusia încearcă acum cu ajutorul Phenianului să-și reînnoiască stocul de arme.

Un oficial occidental a spus că discuțiile au avut probabil ca scop obținerea de sisteme de artilerie și obuze de artilerie care arătată disperarea Moscovei.

„Este forțată să meargă la acești parteneri dubioși pentru a-și sprijini invazia dezastruoasă din Ucrainei. Și va costa o avere pentru că Kim Jong Un va face o afacere bună”, a spus oficialul guvernamental.
Potrivit oficialului, economia rusă este ea însăși sub presiune, deoarece Moscova deturnează resursele pe frontul din Ucrainei, crescând cheltuielile de apărare și reducând „la orice altceva”.

„Acest lucru duce la riscul de tulburări sociale pe un fundal politic instabil”, a adăugat el.

Realitatea Live

04 Dec. 2025, 17:12
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
04 Dec. 2025, 17:12 // Slider //  Grîu Tatiana

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII