Industriile din Moldova care angajează cele mai multe femei

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică piața muncii în Republica Moldova este diversă or, există domenii unde numărul femeilor este cel mai mare. 10 sectoare în care femeile reprezintă o majoritate covârșitoare a angajaților:

Producția de îmbrăcăminte – 89%: Industria confecțiilor este un domeniu în care femeile sunt bine reprezentate, contribuind semnificativ la procesul de producție.
Asistență socială – 86%: Sectorul asistenței sociale oferă un cadru propice pentru angajarea femeilor dornice să sprijine și să ajute comunitatea.

3. Asistență medicală – 84%: Sănătatea este un domeniu vital și femeile sunt implicate în mod activ în furnizarea îngrijirilor medicale esențiale.

Poștă și livrare – 79%: Industria poștei și a serviciilor de livrare reprezintă un alt domeniu în care femeile dețin o pondere semnificativă în ceea ce privește forța de muncă.
Biblioteci, arhive, muzee – 79%: Cultura și educația sunt domenii în care femeile se remarcă prin contribuțiile lor în conservarea și promovarea patrimoniului cultural.
Educație – 77%: Femeile sunt larg reprezentate în sistemul de învățământ, ocupând diverse poziții, de la profesori la personal administrativ.
Prelucrare piele – 77%: Industria prelucrării pielii oferă oportunități de angajare pentru femeile care sunt pricepute în arta lucrului manual.
Activități juridice și contabile – 74%: Sectorul juridic și cel contabil sunt domenii în care femeile aduc expertiză și profesionalism.
Turism – 72%**: Industria turismului oferă numeroase oportunități de angajare pentru femeile interesate de servicii în domeniul ospitalității și turismului.
Sectorul financiar – 71%: Femeile sunt bine reprezentate în sectorul financiar, ocupând poziții de la contabili și auditori la manageri de investiții.

Pe de altă parte, există și sectoare în care prezența femeilor este mai scăzută. Iată cele mai puțin reprezentate 10 industrii:

Producție de petrol și gaze – 6%
Construcții – 13%
Investigații și securitate – 13%
Silvicultură – 15%
Reparația și întreținerea mașinilor și echipamentelor – 16%
Transport terestru – 18%
Comerț cu transport – 18%
Structuri metalice – 18%
Colectarea și tratarea deșeurilor – 21%

10.Transport pe apă – 22%

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#angajate #femei #piata muncii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.