Inflaţia din Marea Britanie atinge un record al ultimilor 40 de ani, cel mai ridicat nivel din G7

Creşterea preţurilor la alimente a împins luna trecută inflaţia din Marea Britanie la un nivel record al ultimilor 40 de ani, de 9,1%, cea mai mare rată din Grupul celor şapte ţări, subliniind gravitatea crizei legate de costul vieţii, relatează Reuters.

Valoarea este în creştere de la 9,0% în aprilie.
Înregistrările istorice ale Biroului Naţional de Statistică arată că inflaţia din luna mai a fost cea mai mare din martie 1982.

Lira sterlină, una dintre monedele cu cele mai slabe performanţe în raport cu dolarul american în acest an, a scăzut sub 1,22 dolari, cu 0,6%.

Unii investitori consideră că Marea Britanie riscă atât o inflaţie ridicată persistentă, cât şi recesiunea, reflectând factura mare de energie importată şi problemele continue legate de Brexit, care ar putea afecta şi mai mult legăturile comerciale cu Uniunea Europeană.

Rata globală a inflaţiei din Marea Britanie în luna mai a fost mai mare decât în Statele Unite, Franţa, Germania şi Italia. Japonia şi Canada trebuie să raporteze datele privind preţurile de consum pentru luna mai, dar este probabil ca niciuna dintre ele să nu se apropie.

Banca Angliei a declarat săptămâna trecută că este probabil ca inflaţia să rămână peste 9% în lunile următoare, înainte de a atinge un vârf de puţin peste 11% în octombrie, când facturile la energie pentru gospodării vor creşte din nou.

Guvernul britanic face tot ce poate pentru a combate creşterea preţurilor, a declarat ministrul de finanţe Rishi Sunak după publicarea datelor.

Preţurile pentru alimente şi băuturi nealcoolice au crescut cu 8,7% în termeni anuali în luna mai – cel mai mare salt din martie 2009 şi făcând din această categorie cel mai mare motor al inflaţiei anuale.

#inlație #G7 #Londra

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.