Inflaţia din Marea Britanie atinge un record al ultimilor 40 de ani, cel mai ridicat nivel din G7

Creşterea preţurilor la alimente a împins luna trecută inflaţia din Marea Britanie la un nivel record al ultimilor 40 de ani, de 9,1%, cea mai mare rată din Grupul celor şapte ţări, subliniind gravitatea crizei legate de costul vieţii, relatează Reuters.

Valoarea este în creştere de la 9,0% în aprilie.
Înregistrările istorice ale Biroului Naţional de Statistică arată că inflaţia din luna mai a fost cea mai mare din martie 1982.

Lira sterlină, una dintre monedele cu cele mai slabe performanţe în raport cu dolarul american în acest an, a scăzut sub 1,22 dolari, cu 0,6%.

Unii investitori consideră că Marea Britanie riscă atât o inflaţie ridicată persistentă, cât şi recesiunea, reflectând factura mare de energie importată şi problemele continue legate de Brexit, care ar putea afecta şi mai mult legăturile comerciale cu Uniunea Europeană.

Rata globală a inflaţiei din Marea Britanie în luna mai a fost mai mare decât în Statele Unite, Franţa, Germania şi Italia. Japonia şi Canada trebuie să raporteze datele privind preţurile de consum pentru luna mai, dar este probabil ca niciuna dintre ele să nu se apropie.

Banca Angliei a declarat săptămâna trecută că este probabil ca inflaţia să rămână peste 9% în lunile următoare, înainte de a atinge un vârf de puţin peste 11% în octombrie, când facturile la energie pentru gospodării vor creşte din nou.

Guvernul britanic face tot ce poate pentru a combate creşterea preţurilor, a declarat ministrul de finanţe Rishi Sunak după publicarea datelor.

Preţurile pentru alimente şi băuturi nealcoolice au crescut cu 8,7% în termeni anuali în luna mai – cel mai mare salt din martie 2009 şi făcând din această categorie cel mai mare motor al inflaţiei anuale.

#inlație #G7 #Londra

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mişcarea Alternativa Naţională solicită guvernării să renunțe la ceea ce numește o politică iresponsabilă față de sectorul agricol și cere măsuri urgente pentru sprijinirea fermierilor. Formațiunea îndeamnă autoritățile să nu admită acumularea de restanțe la plata obligațiilor față de agricultori, să majoreze fondul de subvenționare cel puțin până la nivelul anului precedent și să schimbe mecanismul de acordare a subvențiilor, pe baza unor analize profesioniste ale situației reale din sector.

Totodată, Alternativa Națională cere protejarea pieței interne și susținerea exportatorilor agricoli, subliniind că doar prin astfel de măsuri Republica Moldova poate relansa agricultura, crește ponderea acesteia în formarea PIB, acoperi o parte semnificativă a necesităților pieței interne și crea noi locuri de muncă.

Formațiunea își exprimă „indignarea” față de atitudinea guvernării, acuzând partidul de la putere, Partidul Acțiune și Solidaritate, de o abordare „batjocoritoare” față de fermieri. Potrivit Alternativa Națională, de la venirea PAS la guvernare, restanțele la plata subvențiilor au crescut constant, ajungând într-o situație „ieșită din comun”, marcată inclusiv de decizia de reducere a subvențiilor pentru agricultură.

Datele prezentate de formațiune arată că restanțele din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și a Mediului Rural au crescut de la 1,29 miliarde de lei la sfârșitul anului 2022, la 1,33 miliarde de lei în 2023 și 2,13 miliarde de lei în 2024, depășind 3 miliarde de lei la finele anului 2025. Astfel, în anii de guvernare ai PAS, valoarea restanțelor ar fi crescut de aproape trei ori.

Alternativa Națională mai susține că, în noiembrie 2025, în fondul de subvenționare existau circa 100 de milioane de lei nevalorificați, fapt care, potrivit formațiunii, demonstrează lipsa de responsabilitate și de voință a guvernării de a sprijini efectiv fermierii. În același context, este criticată decizia de a reduce subvențiile pentru agricultură în 2026 cu 190 de milioane de lei.

În plan comercial, Alternativa Națională afirmă că, în perioada guvernării PAS, exporturile de produse agricole au scăzut, în timp ce importurile au crescut. Dacă în 2022 exporturile agricole se ridicau la 1,94 miliarde de dolari, în prima jumătate a anului 2025 acestea ar fi ajuns la 1,51 miliarde de dolari. În același timp, deficitul comercial pe segmentul produselor agricole ar fi atins în 2025 nivelul de 70 de milioane de dolari.

Formațiunea mai afirmă că, în ultimii ani, contribuția agriculturii la formarea Produsului Intern Brut a coborât până la aproximativ 7%, în pofida datelor oficiale prezentate de guvernare, pe care Alternativa Națională le califică drept „manipulatoare” și care ar indica o creștere semnificativă a sectorului agricol în 2025.