Inflaţia din Marea Britanie atinge un record al ultimilor 40 de ani, cel mai ridicat nivel din G7

Creşterea preţurilor la alimente a împins luna trecută inflaţia din Marea Britanie la un nivel record al ultimilor 40 de ani, de 9,1%, cea mai mare rată din Grupul celor şapte ţări, subliniind gravitatea crizei legate de costul vieţii, relatează Reuters.

Valoarea este în creştere de la 9,0% în aprilie.
Înregistrările istorice ale Biroului Naţional de Statistică arată că inflaţia din luna mai a fost cea mai mare din martie 1982.

Lira sterlină, una dintre monedele cu cele mai slabe performanţe în raport cu dolarul american în acest an, a scăzut sub 1,22 dolari, cu 0,6%.

Unii investitori consideră că Marea Britanie riscă atât o inflaţie ridicată persistentă, cât şi recesiunea, reflectând factura mare de energie importată şi problemele continue legate de Brexit, care ar putea afecta şi mai mult legăturile comerciale cu Uniunea Europeană.

Rata globală a inflaţiei din Marea Britanie în luna mai a fost mai mare decât în Statele Unite, Franţa, Germania şi Italia. Japonia şi Canada trebuie să raporteze datele privind preţurile de consum pentru luna mai, dar este probabil ca niciuna dintre ele să nu se apropie.

Banca Angliei a declarat săptămâna trecută că este probabil ca inflaţia să rămână peste 9% în lunile următoare, înainte de a atinge un vârf de puţin peste 11% în octombrie, când facturile la energie pentru gospodării vor creşte din nou.

Guvernul britanic face tot ce poate pentru a combate creşterea preţurilor, a declarat ministrul de finanţe Rishi Sunak după publicarea datelor.

Preţurile pentru alimente şi băuturi nealcoolice au crescut cu 8,7% în termeni anuali în luna mai – cel mai mare salt din martie 2009 şi făcând din această categorie cel mai mare motor al inflaţiei anuale.

#inlație #G7 #Londra

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.