INFOGRAFIC// Ce sunt riscurile financiare? Cum ne protejăm

Cu scopul de a informa publicul larg, Banca Națională a Moldovei (BNM) a lansat un infografic despre riscurile financiare.

Riscurile financiare constau în deteriorarea valorii economiilor sau investițiilor pe care le deținem, sau creșterea neașteptată a plăților aferente contractelor de credit în care ne-am angajat.

Un produs financiar poate prezenta mai multe riscuri în același timp. Iată câteva exemple de produse financiare și câte un tip de risc care le este specific:

Creditul de consum: când ratele de dobândă cresc, plata lunară într-un credit cu rată flotantă se majorează – riscul ratelor de dobândă;
Creditul ipotecar: când valuta locală se depreciază, plata lunară într-un credit acordat în valută străină crește – riscul valutar;
Investițiile (imobil, acțiuni): valoarea investițiilor scade când sunt schimbări economice sau se micșorează cererea – riscul de piață;
Depozitul bancar: când inflația depășește randamentul obținut de depozit, valoarea reală a acestuia scade – riscul legat de inflație.

Care sunt principalele riscuri financiare?

Riscul de piață;
Riscul ratelor de dobândă;
Riscul legat de inflație;
Riscul valutar.

Cum să ne protejăm?

Prin procurarea produselor de asigurare ne putem proteja contra anumitor tipuri de riscuri, cum ar fi riscul legat de incendierea imobilului. Dar când vorbim despre riscuri financiare, măsurile de protecție sunt mai complexe și depind de capacitatea noastră de înțelegere a produselor financiare. Putem lua în considerare următoarele acțiuni atunci când interacționăm cu sistemul financiar:

Analizăm tendințele economice, inclusiv perspectivele inflației și impactul asupra economiilor și investițiilor;
Studiem minuțios contractele ca să știm ce penalități vom avea, dacă nu ne onorăm la timp obligațiile (ex. nu achităm la timp rata la credit).
Acumulăm economii din care achităm rata la credit, dacă ne pierdem locul de muncă sau cresc ratele de dobândă.
Nu accesăm produse care nu corespund situaței financiare personale (ex. credit în valută dacă veniturile sunt în lei).

Cine sunt cei mai expuși la riscurile financiare?

Persoanele cu un nivel redus de educație, cele cu venituri mici sau grupurile marginalizate sunt cele mai expuse riscurilor financiare. Înțelegerea vagă a produselor financiare poate determina o stare financiară și mai precară, în care o bună parte din venituri vor fi destinate,
de exemplu, achitării ratelor la credite. Dacă nu înțelegem deplin condițiile în care ni se oferă un produs financiar, mai bine ar fi să renunțăm sau să cerem sfatul unui prieten/rude.

#riscuri financiare #cum ne protejam #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.