INFOGRAFIC// Cum să alegem corect centralele termice

Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE) vă prezintă un pliant, privind alegerea corectă a centralelor termice. Iată tot ce trebuie să știi.

Potrivit AEE, fiecare centrală termică are atât avantaje cât și dezavantaje. În dependență de necesități, consumatorii își pot alege centralele termice pe lemne, peleți sau brichete, centralele termice pe gaz, centralele termice pe cărbuni și cele electrice.

De exemplu, centralele termice pe gaz necesită cheltuieli minime de întreținere, ocupă puțin spațiu, are panou de control cu display, funcționează pe gaz natural, gaz lichefiat și are o eficiență de peste 90%. În același timp, acest tip de centrală termică poluează aerul și este dependentă de existența combustibilului gazos.

Centralele termice pe lemne, peleți sau brichete sunt eficiente energetic și folosesc combustibil ecologic și au autonomie de aproximativ o săptămână. Așadar, nu ești dependent de alimentarea cu gaz. Cu toate acestea, vei suporta cheltuieli mari de instalare și întreținere. De asemenea, ocupă mai mult spațiu, întrucât au dimensiuni mari.

Mai există și centrale termice pe cărbune, care are un randament scăzut. Unul dintre avantaje este prețul mai mic al cărbunelui față de cel al gazului natural. Totuși, cheltuielile de intreținere și instalare sunt mari și poluează mediul.

În ceea ce privește centrala termică electrică, aceasta are un preț mic și se instalează ușor. De asemenea, este ecologică. În același timp, ești dependent de alimentarea cu energie electrică și vei avea cheltuieli mai mari la electricitate.

Agenția pentru Eficiență Energetică îndeamnă toți consumatorii de energie, atât gospodării casnice, cât și persoane juridice, să utilizeze cele mai eficiente tehnologii disponibile pe piață și accesibile financiar, pentru a reduce consumul de energie. Astfel, bugetele casnice sau ale întreprinderilor vor beneficia de economii, iar economia țării va deveni mai competitivă.

#centrala termica #gaz #AEE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.